Kosovo, o chestiune în care SUA şi România au poziţii divergente

România şi Slovacia, care se tem că etnicii maghiari din ţările lor vor dori o autonomie sporită, vor fi supuse presiunilor Washingtonului, pentru a accepta o poziţie comună a Uniunii Europene, de recunoaştere a unei eventuale independenţe a provinciei Kosovo, scrie „International Herald Tribune“, în ediţia sa de luni.

Statele Unite şi Uniunea Europeană vor recunoaşte Kosovo ca stat în cazul în care provincia îşi declară independenţa de Serbia la începutul lunii decembrie, atunci când se va încheia ultima rundă de negocieri, precizează oficiali ai celor două puteri. Potrivit IHT, oficialii au făcut aceste declaraţii în contextul în care sârbii şi albanezii se vor întâlni faţă în faţă la sediul Naţiunilor Unite pentru o ultimă încercare de a ajunge la un acord în această chestiune. Problema regiunii separatiste a devenit, scriu jurnaliştii britanici, o confruntare între Occident şi Rusia, care a ameninţat că va bloca prin veto o rezoluţie ONU privind desprinderea provinciei de Serbia.

„Planul este stabilit. Discuţiile se vor încheia în 10 decembrie, iar dacă nu se va ajunge la un acord, atunci Kosovo îşi va declara unilateral independenţa. SUA o vor recunoaşte imediat, urmată de europeni, dacă reuşesc să rămână uniţi“, a declarat un diplomat european sub acoperirea anonimatului.

În ciuda faptului că preferă un plan girat de ONU, blocul comunitar va susţine poziţia Statelor Unite, deşi nu toate cele 27 de state membre sunt de acord cu o astfel de soluţie, a mai spus sursa IHT.

„Independenţa Kosovo este inevitabilă pe termen lung“, a afirmat preşedintele francez Nicolas Sarkozy, adăugând că şeful statului rus, Vladimir Putin, trebuie să înţeleagă că nimeni nu vrea să-l umilească.

Pe lângă România sau Slovacia, s-ar putea ca nici Grecia şi Ciprul să nu respecte unanimitatea Uniunii Europene în această chestiune. Grecii, aliaţi tradiţionali ai sârbilor, sunt îngrijoraţi că ţara vecină Macedonia ar putea fi măcinată de instabilitate, din cauză că şi etnicii albanezi din aceast stat şi-ar putea dori independenţa. În plus, autorităţile greco-cipriote se tem că exemplul Kosovo ar putea fi urmat de ciprioţii-turci din partea de nord a insulei.

Având în vedere faptul că este în joc unitatea UE, diplomaţii - deşi nu îşi pun mari speranţe în acest lucru - au declarat că vor face toate eforturile săptămâna aceasta, la negocierile sârbo-kosovare de la ONU, pentru ca cele două părţi să ajungă la un compromis.

Într-un interviu acordat luni agenţiei ştiri Reuters, secretarul de stat american Condoleezza Rice a fost de părere că numai independenţa regiunii ar aduce stabilitate în Balcani şi că Europa ar trebui să se alăture SUA în susţinerea desprinderii kosovarilor de Serbia. Totuşi, a spus ea, discuţiile mediate de troica internaţională - SUA, UE, Rusia - au şansa să ajungă la „un deznodământ amical“, chiar dacă Belgradul şi Pristina nu se pot înţelege cu privire la statutul final al teritoriului.

„Oricum, suntem convinşi că va exista un Kosovo independent. Este singura soluţie care poate mai degrabă să stabilizeze Balcanii, decât să-i destabilizeze“, a spus Rice.

Pe de altă parte, statele membre ale Uniunii Europene au păreri împărţite în ceea ce priveşte această chestiune. Un grup de ţări - precum România, Slovacia, Grecia, Cipru şi în parte Spania - cu probleme asemănătoare privind minorităţile care îşi doresc independenţa sau drepturi mai mari - sunt sceptice în ceea ce priveşte recunoaşterea independenţei teritoriului în absenţa unei rezoluţii a Naţiunilor Unite.

Primele negocieri directe între Belgrad şi Kosovo încep vineri, la New York

Belgradul consideră esenţiale negocierile directe cu Pristina, ce vor începe vineri (28 septembrie), la New York, întrucât vor fi primele discuţii directe, faţă în faţă, de la reluarea dezbaterilor asupra statutului Kosovo, la sfârşitul lunii august, în cadrul cărora va fi discutat statutul final al provinciei.

„Noi suntem convinşi că forţa argumentelor noastre va fi convingătoare şi vom putea impune o soluţie finală care să răspundă dreptului internaţional“, a afirmat purtătorul de cuvânt al Partidului Democratic Sârb, Bronislav Ristivojevic, citat de Tanjug. El a apreciat că scenariul periculos al declarării unilaterale a independenţei Kosovo nu are nici o şansă de realizare.

„Suntem convinşi că scenariul steril şi periculos al NATO de creare a unui stat al Alianţei pe teritoriul ţării noastre nu va fi realizat“, a afirmat oficialul sârb, adăugând însă că acest pericol există încă şi că el nu trebuie ignorat.

Bronislav Ristivojevic a mai apreciat că procesul de soluţionare a statutului Kosovo este distinct de celelalte probleme ale politicii externe a Serbiei, precum aderarea la UE, adăugând că Serbia le poate realiza pe ambele cu succes. Reprezentantul Partidului Democratic Sârb a mai subliniat că baza politicii externe a Serbiei ar trebui să fie neutralitatea militară, ceea ce înseamnă că Serbia nu trebuie să devină membră a NATO şi nici a unei alte alianţe militare.

Albanezii din Kosovo nu acceptă altă soluţie decât independenţa

Belgradul a anunţat luni şi echipa de negociatori care va merge la New York. Aceasta va fi compusă din doi copreşedinţi, un şef operativ, din miniştri, reprezentanţi sârbi din Kosovo, consilieri şi grupuri de lucru. Copreşedinţii echipei vor fi preşedintele Boris Tadic şi premierul Vojislav Kostunica. Şeful operativ va fi ministrul sârb pentru Kosovo-Metohija, Slobodan Samardzic. Ministrul de externe şi alţi miniştri vor participa la lucrările echipei, pe baza unei decizii comune a celor doi copreşedinţi. Marko Jaksic şi Goran Bogdanovic îi vor reprezenta în echipa Belgradului pe sârbii din Kosovo. La lucrările echipei vor mai putea participa şi alţi reprezentanţi ai sârbilor din Kosovo-Metohija şi reprezentanţi ai altor comunităţi din provincie, în afară de cea albaneză.

În aceeaşi zi, echipa de negociatori de la Pristina, în frunte cu preşedintele Fatmir Sedu, a anunţat, potrivit Tanjug, că va merge la New York pentru a prezenta voinţa albanezilor din Kosovo pentru independenţă şi faptul că ei nu acceptă nici o altă soluţie, indiferent de ofertele Belgradului.

„Voi prezenta la New York viziunea asupra viitoarelor relaţii dintre Kosovo şi Serbia, ca două state suverane“, a declarat preşedintele Kosovo, Fatmir Sejdu. El a adăugat că albanezii din Kosovo nu se aşteaptă la un acord şi că un succes al reuniunii depinde de atitudinea părţii sârbe.

Preşedintele Kosovo nu a comentat informaţiile privind existenţa unui acord între SUA şi Pristina în legătură cu declaraţia de independenţă, dar a afirmat că o decizie va fi luată „la timp şi în coordonare cu toţi cei care susţin independenţa Kosovo“.

Punctul de vedere al preşedintelui Sejdu a fost susţinut şi de ceilalţi membri ai echipei de negociatori de la Pristina - premierul Agim Ceku, preşedintele Partidului Democratic din Kosovo, Hashim Thaci, şi şeful Partidului Reformist ORA, Veton Surroi, acesta din urmă afirmând că, „spre deosebire de sârbi, care oferă o soluţie de secolul 19, albanezii din Kosovo oferă o soluţie de secolul 21“.