Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Legea privind vânzarea terenurilor agricole încurcă fermierii
Înstrăinarea prin vânzare-cumpărare a terenurilor agricole situate în extravilan fără respectarea dreptului de preempţiune sau fără obţinerea avizelor necesare este interzisă şi se sancţionează cu nulitatea absolută.
Noua lege privind vânzarea terenurilor agricole mai mult încurcă fermierii, consideră preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu. Şeful LAPAR susţine că nu s-a luat în calcul faptul că pentru multe terenuri nu există cadastru şi nici nu este făcută succesiunea, iar în cazul în care se vinde o suprafaţă mai mică de teren, atunci aceste costuri sunt prea mari, raportat la încasări. „Legea vânzării terenurilor este una care nu numai că nu este eficientă sau nu ne ajută, ci încurcă şi mai mult circulaţia terenurilor. Cu acele condiţii pe care trebuie să le îndeplinească vânzătorul, cu acele condiţii pe care trebuie să le îndeplinească cumpărătorul, cu acel tam-tam de 30-40 de zile, plus plimbările acelea continue, s-a făcut tot ce s-a putut face ca să nu funcţioneze nici asta“, susţine Laurenţiu Baciu. Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat, recent, cu 256 de voturi pentru, 20 de abţineri şi 51 de voturi împotrivă, cererea de reexaminare a preşedintelui României cu privire la legea privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan.
Potrivit proiectului adoptat de deputaţi, cetăţenii şi persoanele juridice aparţinând unui stat membru al Uniunii Europene sau statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European sau Confederaţiei Elveţiene pot achiziţiona teren agricol în România în condiţii de reciprocitate. Cetăţeanul unui stat terţ şi apatridul cu domiciliul într-un stat terţ, precum şi persoanele juridice având naţionalitatea unui stat terţ pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole situate în extravilan în condiţiile reglementate prin tratate internaţionale, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prezentei legi. „Înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de Codul civil şi a dreptului de preempţiune al coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, precum şi al statului român, prin Agenţia Domeniilor Statului, în această ordine, la preţ şi în condiţii egale. Terenurile agricole situate în extravilan pe o adâncime de 30 km faţă de frontiera de stat şi ţărmul Mării Negre, către interior, precum şi cele situate în extravilan la o distanţă de până la 2.400 m faţă de obiectivele speciale pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul specific al Ministerului Apărării Naţionale, eliberat în urma consultării cu organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale“, mai precizează proiectul de lege.
Înstrăinarea prin vânzare-cumpărare a terenurilor agricole situate în extravilan fără respectarea dreptului de preempţiune sau fără obţinerea avizelor necesare este interzisă şi se sancţionează cu nulitatea absolută.
De asemenea, noua lege a vânzării şi cumpărării terenurilor agricole prevede că orice tranzacţie cu teren agricol situat în zone cu „potenţial arheologic evidenţiat întâmplător“ constituie contravenţie dacă nu se obţine de la Ministerul Culturii avizul specific. În cazul nerespectării condiţiilor impuse de lege, contravenienţii ar putea plăti sume între 50.000 lei la 100.000 lei.
România este obligată, prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană (UE), să liberalizeze piaţa funciară pentru persoanele fizice din UE, începând cu 1 ianuarie 2014, faţă de regimul existent până în prezent, în care doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri.
Potrivit datelor MADR, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România la finele anului 2011 se ridică la peste 700 de mii de hectare, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a României.