Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Legea unică de salarizare acordă preşedintelui cel mai mare salariu
▲ Ultima variantă a proiectului Legii unitare de salarizare nu mai prevede majorarea salariilor bugetarilor în 2010 ▲ Prin Legea unică, preşedintele României va încasa 15 salarii minime pe economie, iar un muncitor necalificat va primi salariul minim ▲ Un educator va primi între 2,2 şi 3,5 salarii minime ▲
Majorarea salariului minim în 2010 ar fi crescut salariile a circa 150.000 de bugetari. „În anul 2010 nu va exista un impact macroeconomic produs de aplicarea acestei legi, întrucât pentru întregul personal bugetar se va realiza numai reîncadrarea acestuia cu menţinerea drepturilor salariale în plată în anul 2009. Proiectul de act normativ se adresează în special persoanelor cu venituri mici şi va realiza pentru personalul debutant o salarizare mai atractivă cu mult superioară celei existente în prezent“, se arată în nota de fundamentare a proiectului Legii unitare de salarizare analizată în şedinţa de guvern. Surse guvernamentale au declarat pentru NewsIn că majorarea salariului minim în 2010, care ar fi crescut salariile a circa 150.000 de bugetari, nu poate fi susţinută din punct de vedere economic şi că „cel mai probabil anul viitor vor fi îngheţate toate salariile, o măsură în acest sens urmând a fi luată la sfârşitul acetui an“. „Este populistă această măsură. Salariile nu pot fi majorate anul viitor. În cel mai bun caz vor fi îngheţate salariile şi sporurile în 2010“, au precizat sursele guvernamentale. În varianta anterioară, proiectul prevedea că „în anul 2010 impactul macroeconomic produs de aplicarea acestei legi va conduce la o creştere minoră a câştigului salarial mediu brut pe total economie, întrucât apreciem că legea se va aplica la circa 150.000 de persoane care se situează în apropierea salariului de bază minim“. Cresc salariile, dar vor fi şi disponibilizări Atât ministrul Muncii, Marian Sârbu, cât şi secretarul de stat în Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, au declarat în cursul săptămânii trecute că salariul minim pe economie ar putea creşte anul viitor cu până la 25% şi că această măsură ar putea afecta între 100.000 şi 150.000 de bugetari cu salarii de până la 750 de lei. Salariile bugetarilor vor cântări doar 5,9% din PIB în 2015, faţă de 9% în 2009. În schimb, nota de fundamentare a ultimului proiect al Legii unitare de salarizare prevede, la „Secţiunea a 4-a privind impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)“, că „Legea-cadru de salarizare a personalului din sectorul bugetar se va aplica etapizat în perioada 2010-2015, cu încadrarea strictă în cheltuielile salariale totale“, a căror pondere în PIB urmează să scadă. Astfel, ponderea cheltuielilor cu salariile în Produsul Intern Brut (PIB) va fi, în 2010, de 8,34%, în anul 2011 de 7,97%, iar în anul 2012 de 7,3% din PIB. Traian Băsescu primeşte 15 salarii minime pe economie Şefii din Justiţie şi reprezentanţii celor două Camere ale Parlamentului au coborât de pe prima treaptă de salarizare, până la 14,5 salarii minime pe economie, iar şeful statului a rămas singurul demnitar plătit cu 15 salarii minime, potrivit ultimei forme a proiectului Legii unitare de salarizare. Astfel, preşedintele României va încasa 15 salarii minime pe economie, în timp ce preşedinţii Curţii Constituţionale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şeful Consiliului Superior al Magistraturii şi preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor vor putea câştiga maximum 14,5 salarii pe economie, arată ultima formă a proiectului Legii unitare de salarizare. În prezent, salariul minim lunar pe economie este de 600 de lei. Preşedintele Curţii de Conturi va putea primi doar 11,9 salarii minime pe economie, faţă de 15 salarii minime cât ar fi urmat să primească în variantele anterioare ale proiectului Legii unice de salarizare. Proiectul legii, cerută de FMI şi pentru care termenul limită fixat de instituţia financiară internaţională este 30 octombrie, a suferit deja mai multe modificări, după ce Finanţele au calculat că primele formule nu sunt sustenabile pentru bugetul de stat. În actuala formă, prim-ministrul ar urma să câştige 12,95 salarii minime, miniştrii câte 10,95 salarii minime, iar senatorii şi deputaţii - 10,35 salarii minime. Totodată, şefii in-stituţiilor aflate în subordinea Guvernului ar putea primi cel mult 10 salarii minime, potrivit proiectului elaborat de Ministerul Muncii. Medicii primari vor câştiga cel mult 5,1 salarii minime. 2,2 salarii minime pentru un educator Profesorii universitari cu peste 40 de ani vechime ar putea câştiga 7,6 salarii minime, în timp ce un asistent cu o vechime de 35-40 de ani ar putea avea un venit echivalent cu maximum 3,4 salarii minime pe economie. Un profesor cu grad I, ciclul II Bologna, va câştiga între 3,4 şi 4,1 salarii minime, în funcţie de vechime, în timp ce un profesor gradul II cu studii superioare, ciclul I Bologna, ar putea câştiga între 2,65-3,4 salarii minime pe economie. O educatoare sau un maistru-instructor cu studii de nivel liceal cu grad I ar urma să câştige între 2,2-3,5 salarii minime pe economie. Totodată, un medic primar ar putea câştiga între 4,05 salarii minime şi 5,1 salarii minime pe economie, în timp ce venitul maxim al unei asistente medicale ar putea ajunge la 3 salarii minime pe economie. Un muncitor necalificat va câştiga salariul minim pe economie.