Lipsa depozitelor rămâne una din marile probleme ale fermierilor

Centrele de colectare sunt vitale pentru pomicultori și legumicultori, pentru că sunt strâns legate de accesul la piața de desfacere. Mulți dintre ei sunt fermieri individuali și sunt nevoiți să vândă intermediarilor la preţuri mici sau să își comercializeze singuri produsele în pieţe şi târguri. Existența la scară largă a depozitelor le-ar permite să încheie contracte de livrare avantajoase, inclusiv cu marii retaileri. Conștiente de situație, unele autorități locale au început să se implice, iar în județul Dolj, de exemplu, se va construi din fonduri publice un prim astfel de depozit. 

Construirea halei frigorifere din comuna Călăraşi, județul Dolj, între Bechet şi Dăbuleni, a fost scoasă recent la licitație de Compania Naţională de Investiţii, proiectul având o valoare estimată la circa 3 milioane de lei, fără TVA. Centrul de depozitare ar urma să fie ridicat pe un teren de circa un hectar și să fie alcătuit din trei corpuri, două pentru depozitare, prevăzute cu spaţii frigorifice, şi unul pentru recepţia şi asortarea mărfii. Potrivit primarului comunei Călă­rași, Sorin Sandu, este primul depozit realizat cu bani de la buget şi al doilea de acest fel din localitate, după cel construit recent de o firmă privată, iar alte două centre private se află în execuţie.

„Depozitul va deservi producătorii individuali şi zona, pentru că întruneşte condiţiile de conformitate pentru încheiere de contracte cu retailerii. Printre condiţiile lor sunt incluse diversitatea de produse, cele care ţin de exigenţele unui frigorifer, verificarea produselor din punct de vedere fitosanitar”, a declarat edilul din Călăraşi pentru Agerpres.

Sorin Sandu a explicat că majoritatea intermediarilor care preluau marfa de la producătorii din Călăraşi sau Dăbuleni şi-au cons­truit depozite pe lângă Bucureşti.

„S-au folosit practic de noi să devină ceea ce sunt acum: mari intermediari. Dacă vor fi şi la noi depozite, nu vor mai putea lua de la fermieri legumele şi fructele la preţ scăzut, impus de ei. Sper să preluăm noi această verigă şi să câştigăm pentru producătorul individual, când va funcţiona depozitul de aici. Atunci nu vor mai impune anumiţi intermediari preţuri mici, pe motiv că fermierul nu are condiţii de livrare şi nu îi ia nimeni marfa sau pentru că nu face nici un retailer un contract cu un mic producător. (...) Or un depozit aici are posibilitatea să preia din tot bazinul legumicol sau de fructe din Dolj şi de oriunde altă parte”, a subliniat primarul.

Lipsa depozitelor de colectare și, implicit, a pieţelor de desfacere pentru legume şi fructe, în special din categoria celor perisabile, este o problemă veche a legumicultorilor și pomicultorilor, de care știu și decidenții din domeniu. De altfel, în 2013, ministrul de atunci al agriculturii promitea nu mai puțin de 35 de centre de colectare, iar anul trecut actualul ministru anunța și el planuri pentru 15 depozite amplasate, cu precădere, în județele cu multe accesări ale programului Tomata. (C. Z.)