Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Lumea pe scurt
Grevă de proporţii a profesorilor francezi
Cadrele didactice din Franţa s-au mobilizat joi pentru a protesta împotriva reformelor preconizate de guvern şi a reducerii numărului de posturi în învăţământ. La apelul la grevă lansat de aproape toate sindicatele din învăţământul public şi privat au răspuns o treime dintre educatori, conform ministerului de resort, surse sindicale vorbind de peste 50%. La Paris, la manifestaţie au luat parte între 9.000 de persoane - educatori şi liceeni - potrivit poliţiei, şi 40.000, conform organizatorilor. În toate marile oraşe din Franţa, cortegiile au adunat mii de manifestanţi. Sindicatele din educaţie acuză insuficienţa fondurilor, suprimarea de posturi (11.200 în 2008, 13.500 în 2009), şi reforme precum renunţarea la orele de sâmbătă dimineaţa şi introducerea de programe şcolare considerate depăşite în învăţământul primar. Guvernul francez s-a angajat însă să continue politica reformelor, deplângând „cultul grevei“ manifestat de sindicatele din educaţie. SUA, atacate de spioni cibernetici chinezi O comisie consultativă a Congresului american a acuzat China că ar fi accelerat atacurile de spionaj cibernetic asupra guvernului Statelor Unite ale Americii (SUA), a firmelor contractoare din domeniul apărării şi a companiilor americane. Comisia care examinează periodic situaţia de securitate şi raporturile economice dintre cele două ţări a mai menţionat în raportul său anual înaintat Congresului, că programul spaţial agresiv al Chinei permite Beijingului să atace mai eficient forţele armate americane. Larry Wortzel, preşedintele comisiei consultative înfiinţate în 2000, susţine că „China fură mari cantităţi de informaţii sensibile din reţelele de calculatoare americane“. Mari cantităţi de apă îngheţată, găsite pe Marte Vaşti gheţari îngropaţi au fost descoperiţi pe Marte la latitudini inferioare celor care erau estimate anterior, dezvăluie în revista americană „Science“ - geofizicianul John Holt de la Universitatea din Texas. El citează constatările sondei americane Mars Reconnaissance Orbiter care apenetrat solul marţian cu ajutorul radarului, subliniind că - până în prezent - oamenii de ştiinţă nu găsiseră vaste întinderi de gheaţă decât la Polul Nord al planetei. „Împreună, aceşti gheţari reprezintă probabil cel mai mare rezervor de apă îngheţată în afara calotei glaciare arctice“, subliniază Holt . „Unul dintre gheţari este de trei ori mai întins decât Los Angeles şi are o grosime pe alocuri de circa 800 m“, precizează el. În afară de valoarea lor ştiinţifică, aceşti gheţari ar putea fi preţioase surse de apă pentru viitoarele misiuni de explorare a Planetei roşii. Un strat de stânci sfărâmate a păstrat probabil aceşti gheţari, rămaşi dintr-o perioadă glaciară pe Marte, care avea acoperite cu gheaţă suprafeţe vaste în zona Ecuatorului. Straturile de roci în jurul formaţiunilor geologice mari ridicate i-au intrigat enorm pe oamenii de ştiinţă care analizează imaginile acestor regiuni marţiene transmise în anii 1970 de sondele americane Viking.