Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Lumea pe scurt

Lumea pe scurt

Data: 07 Noiembrie 2008

Ucraina, salvată de miliardele FMI

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a aprobat un împrumut de 16,4 miliarde de dolari pentru Ucraina, menit să ajute ţara să depăşească dificultăţile provocate de criza financiară mondială. Aprobarea de către consiliul executiv al FMI a acestui împrumut anunţat la 26 octombrie permite deblocarea imediată a circa 4,5 miliarde de dolari. Decizia intervine la câteva zile după adoptarea de către parlamentul ucrainean a unui plan de salvare economică, solicitat de FMI înainte de vărsarea banilor. Planul instituie un fond de stabilizare, finanţat din venituri provenite din privatizări şi prevede o mai bună protecţie a depozitelor bancare private, achiziţionarea de către stat a unor părţi din capitalul social al băncilor aflate în dificultate şi o mai mare disciplină bugetară. Angajarea principalelor partide ucrainene în favoarea acestui plan „dă încredere în reuşita acestui program pentru stabilizarea condiţiilor economice şi financiare ale ţării“, a comentat, într-un comunicat, director general-adjunct al FMI, Murilo Portugal. Ucraina devine astfel prima ţară care obţine deblocarea fondurilor promise în octombrie anumitor state, puse în mare dificultate de brusca agravare a crizei financiare mondiale.

Rusia pregăteşte o armă pentru scutul antirachetă

Armata rusă pregăteşte versiunea perfecţionată a rachetelor balistice Iskander, acesta fiind un tip de rachetă pe care Rusia intenţionează să o desfăşoare pentru a „neutraliza“ elementele scutului antirachetă american. Rachetele balistice ruse Iskander sunt, în prezent, modele de rachete cu rază scurtă de acţiune, dar armata pregăteşte o versiune perfecţionată. Racheta are o rază maximă de acţiune de 400 de kilometri. Astfel, folosirea acestui model de rachetă nu încalcă Tratatul cu privire la Forţele Nucleare Intermediare (FNI), acord sovietico-american intrat în vigoare în mai 1988, care prevede eliminarea şi interdicţia permanentă a rachetelor balistice cu rază de acţiune între 500 şi 5.500 de kilometri. Pentagonul a dat asigurări că va continua să depună eforturi pentru instalarea unor elemente ale scutului său antirachetă în Europa, în pofida ameninţării ruse de a desfăşura în replică rachete Iskander în regiunea Kaliningrad.

Diplomaţie de 5 minute între China şi Taiwan

Întâlnirea îndelung aşteptată dintre preşedintele Taiwanului, Ma Ying-jeou, şi înaltul reprezentant chinez Chen Yunlin a durat, ieri, numai 5 minute. Preşedintele taiwanez l-a primit ieri pe oficialul chinez la o casă de oaspeţi a guvernului din Taipei, cei doi oferindu-şi reciproc cadouri. Liderul Ma Ying-jeou i-a oferit oaspetelui său o vază, în timp ce diplomatul chinez a adus în dar o pânză de mari dimensiuni, în care era reprezentat un cal. Cei doi şi-au zâmbit şi au comentat scurt timp despre cadourile pe care şi le-au făcut. Liderul de la Taipei a elogiat acordul comercial semnat marţi între cele două părţi, care prevede înmulţirea legăturilor aeriene şi stabilirea în premieră de rute maritime. Cele două părţi au decis să aibă discuţii la nivel înalt la fiecare şase luni şi s-au angajat să abordeze criza financiară cu prilejul viitoarei întâlniri. Chen Yunlin nu i s-a adresat lui Ma Ying-jeou cu apelativul de „preşedinte“, întrucât China nu recunoaşte Taiwanul ca pe o ţară independentă.