Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Lumea pe scurt

Lumea pe scurt

Data: 22 Aprilie 2008

Bulgaria, cea mai ieftină destinaţie de vacanţă europeană

Bulgaria este cea mai ieftină destinaţie de vacanţă din Europa, în timp ce Thailanda, Africa de Sud şi Egiptul ocupă primele locuri din lume, se arată într-un studiu al firmei Post Office, citat, luni, de The Independent. Cercetarea a luat în calcul preţul a 10 produse/servicii, cum ar fi băuturile sau mesele în oraş, ajungându-se la concluzia că întregul pachet ar costa 28,58 de lire sterline în Thailanda, o treime din cât costă aceleaşi produse în Australia şi jumătate din cât ar costa în zona euro. Anul trecut, Statele Unite s-au clasat pe primul loc al topului, însă, în 2008, este pe locul 7 din 16 destinaţii de vacanţă monitorizate. Spre exemplu, o sticlă de suc costă, în statul american Florida, 1,6 lire, în timp ce acelaşi produs, în Franţa, poate fi cumpărat cu aproape 3 lire. „Lira sterlină este încă foarte puternică în comparaţie cu dolarul, iar acordul «cer deschis» va permite şi companiilor low-cost să efectueze zboruri spre SUA“, explică oficialul Post Office, Helen Warburton. În ceea ce priveşte Europa, Bulgaria este cea mai rentabilă, deoarece o porţie de mâncare şi o bere cumpărate de la un fast-food costă 1,5 lire, puţin mai mult decât în Turcia şi Muntenegru, clasate şi ele pe podium în ceea ce priveşte destinaţiile turistice ieftine din zona non-euro.

Standard & Poor’s: România, pe locul trei în clasamentul economiilor sensibile la criza globală a creditelor

Statele din Europa de Est sunt pieţele emergente cele mai vulnerabile la o intensificare a crizei creditelor, a anunţat agenţia de evaluare financiară Standard & Poorâs Ratings Services, într-un raport. „Credem că statele suverane din Europa de Est sunt cele mai expuse, în timp ce ţările din Asia şi America Latină, cu excedente comerciale şi importante rezerve valutare, sunt, în general, mai bine protejate împotriva lipsei de lichidităţi care ar putea apărea dacă economia globală înregistrează un declin mai accentuat“, a declarat analistul Standard & Poorâs, Moritz Kräemer. Potrivit S&P, gradul de vulnerabilitate al fiecărei ţări ar putea fi corelat în mod direct cu gradul său de dependenţă faţă de fluxurile de capital străin, pentru finanţarea dezechilibrelor externe şi evitarea unei crize a balanţei de plăţi. Această tendinţă este subliniată de indicele S&P al vulnerabilităţii din punctul de vedere al lichidităţii, calculat pentru 40 de state. Potrivit agenţiei de rating, cele mai vulnerabile economii emergente sunt în: Islanda (cu un indice de vulnerabilitate de 2,04), urmată de Liban (1,61), România (1,59), Letonia (1,51) şi Turcia (1,16). În schimb, Chile este cel mai puţin vulnerabilă, graţie excedentului de cont curent, urmată de China şi statele exportatoare de petrol: Venezuela, Trinidad Tobago şi Nigeria. Exporturile de petrol au făcut din Rusia singurul stat emergent din Europa care a reuşit să treacă în rândul statelor protejate de o intensificare a crizei globale a creditelor. Săptămâna trecută, S&P a anunţat că menţine ratingurile acordate României, dar a avertizat că perspectiva rămâne negativă, reflectând riscurile unei posibile retrogradări, din cauza răspunsurilor neadecvate privind adâncirea dezechilibrelor macroeconomice ale ţării.