Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Lumea pe scurt

Lumea pe scurt

Data: 09 Aprilie 2008

Opoziţia rusă cere iertare pentru masacrul de la Katin

Ca reacţie la filmul „Katyn“, al marelui regizor polonez Andrzej Wajda, jurnaliştii de la cotidianul rus de opoziţie „Novaia Gazeta“ cer dezvăluirea întregului adevăr despre masacrul din 1940 de la Katin (în regiunea Smolensk din vestul Rusiei), în care au fost executaţi peste 22.000 de ofiţeri şi intelectuali polonezi. Textul jurnaliştilor, intitulat „Cazul a fost clasat din cauza morţii lui Stalin“, a apărut într-un supliment special al publicaţiei menţionate, care a decis desfăşurarea unei acţiuni în memoria victimelor crimelor staliniste din Rusia. Autorul articolului, Veaceslav Ismailov, se adresează, în numele întregului colectiv de redacţie, polonezilor : „Noi, colaboratorii «Novaia Gazeta», spunem: iertaţi-ne pentru tragedia de la Katin, pentru moartea a 22.000 de cetăţeni polonezi. Ne plecăm capetele adânc în faţa copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor celor ucişi“. Cotidianul polonez „Rzeczpospolita“ notează în numărul său de luni că iniţiativa jurnaliştilor de la cunoscutul ziar rus privind desecretizarea documentelor crimei de la Katin constituie o nouă manifestare de sprijin rusească, în cazul uneia dintre cele mai dificile probleme în relaţiile polono-ruse.

Kosovo şi-a făcut constituţie

Comisia Constituţională din Kosovo a anunţat că a elaborat proiectul de constituţie a noului stat care şi-a proclamat unilateral independenţa faţă de Serbia la 17 februarie a.c. şi a organizat la Pristina o ceremonie de semnare solemnă a documentului. „Noua constituţie a Kosovo este voinţa noastră, pentru că ea reprezintă voinţa cetăţenilor din Kosovo“, a declarat, luni, presei premierul Hashim Thaci, care a asistat la această ceremonie simbolică. Proiectul a primit imediat binecuvântarea trimisului Uniunii Europene (UE) la Pristina. Parlamentul din Kosovo, care trebuie să aprobe proiectul de constituţie pentru ca documentul să poată intra în vigoare, nu a anunţat încă data organizării sesiunii consacrate acestui moment. Conform proiectului de constituţie prezentat la Pristina, Kosovo este o republică parlamentară şi un stat al tuturor cetăţenilor săi. „Republica Kosovo este un stat laic şi neutru în materie de convingeri religioase“, precizează textul menţionat, care prevede acordarea de drepturi importante pentru minorităţi, în special pentru cea sârbă. Limbile oficiale în Kosovo sunt albaneza şi sârba, se menţionează în acelaşi proiect de document.

Ucraina face ce vrea cu Insula Şerpilor

„Insula Şerpilor aparţine Ucrainei şi nici o instanţă din lume nu pune deocamdată sub semnul întrebării apartenenţa ei teritorială. Este şi motivul pentru care Ucraina are dreptul să facă ce vrea pe Insula Şerpilor“, a declarat fostul ministru de Externe de la Kiev, Boris Tarasiuc. Tarasiuc afirmă, totuşi, că Ucraina va accepta verdictul Curţii de la Haga ca atare, indiferent care va fi acesta. România şi Ucraina se judecă la Curtea Internaţională de Justiţie pentru platoul continental din jurul Insulei Şerpilor din anul 2004. Miza disputei româno-ucrainene este accesul în apele teritoriale, dar şi exploatarea uriaşelor zăcăminte de hidrocarburi, aflate în solul submarin din apropierea Insulei Şerpilor.