Lumea pe scurt

Comuniştii reclamă nereguli la prezidenţialele ruse

Liderul partidului comunist rus, Ghennadi Ziuganov, candidat la alegerile prezidenţiale din 2 martie, a anunţat că nu va mai apărea în dezbaterile televizate, după ce candidatul puterii şi favorit la scrutinul prezidenţial, Dmitri Medvedev, a anunţat acelaşi lucru. Ultimul sondaj de opinie apărut la Moscova îl creditează pe Dmitri Medvedev cu 82% din intenţiile de vot, urmat de Ghennadi Ziuganov cu 9% şi de ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski. Ghennadi Ziuganov s-a plâns, de altfel, de multe ori că este ignorat de canalele de televiziune controlate de Kremlin, în vreme ce Dmitri Medvedev este omniprezent, apărând deseori alături de preşedintele Putin. Legea electorală rusă permite candidaţilor să nu ia parte la dezbaterile de o oră în luna care precede alegerile, obţinând în schimb mai mult timp de emisie pe canalele televiziunii naţionale, aminteşte France Presse.

Italia: suspans cu privire la alegerile anticipate

Preşedintele italian, Giorgio Napolitano, a anunţat marţi seară că are nevoie de un timp de gândire înainte de a-şi anunţa decizia referitoare la ieşirea din criza cu care se confruntă ţara, după demisia premierului Romano Prodi. Napolitano a spus că îşi va motiva decizia (declanşarea de alegeri anticipate sau numirea unui guvern de tranziţie), precizând totodată că situaţia este „complicată şi dificilă“ din cauza fragmentării peisajului politic italian. Preşedintele italian nu a precizat de cât timp de gândire va avea nevoie pentru a decide soluţia optimă după consultările cu aproximativ douăzeci de delegaţii ale partidelor politice. Liderul conservator, Silvio Berlusconi, a cerut alegeri anticipate, pentru care s-a pronunţat şi liderul partidului de centru-dreapta UDC, Pier Ferdinando Casini - schimbare de poziţie care pare să dea greutate declanşării alegerilor anticipate.

Naţionaliştii sârbi imploră sprijinul Moscovei

Candidatul ultranaţionalist la prezidenţialele din Serbia, Tomislav Nicolik, a ajuns marţi la Moscova, iar cu această ocazie a făcut un apel insistent la întărirea legăturilor dintre ţara sa şi Rusia. Nikolic a declarat pentru agenţia de presă rusă că dacă va fi ales preşedinte al Serbiei, va face „tot ce îi stă în putere“ pentru întărirea parteneriatului strategic dintre Belgrad şi Moscova. „În cursul celor 17 ani petrecuţi în politica sârbă m-am bătut pentru ca aceasta să se întoarcă spre Rusia. Sunt convins că asta răspunde intereselor naţionale ale Serbiei, intereselor cetăţenilor noştri“, a mai spus Nikolic. Liderul ultranaţionalist a câştigat primul tur de scrutin al prezidenţialelor din Serbia şi se va înfrunta în cel de-al doilea tur de scrutin cu actualul preşedinte sârb, pro-europeanul Boris Tadic, primit şi el la Moscova, săptămâna trecută. Nikolic era aşteptat iniţial luni în capitala rusă, înainte ca vizita să-i fie amânată pentru a-şi putea continua campania electorală la Belgrad. Intenţiile deschise ale radicalilor sârbi de a se alia cu Rusia provoacă mari nelinişti la Bruxelles, în apropierea unei iminente declarări a independenţei de către provincia Kosovo.