Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Misiunile de pace ale UE, prea „ambiţioase“ pentru capacitatea sa actuală

Misiunile de pace ale UE, prea „ambiţioase“ pentru capacitatea sa actuală

Un articol de: Bogdan Cronţ - 04 Dec, 2009

▲ Diplomaţi, soldaţi, poliţişti: din Balcani în Afganistan, Uniunea Europeană desfăşoară misiuni de menţinere a păcii, uneori cam „ambiţioase“ ▲ „În lipsa organizării şi implicării statelor membre, rezultatele sunt rareori la înălţimea aşteptărilor“, indică un raport publicat de Consiliul European pentru Relaţii Externe ▲ Autorii raportului dau exemplul misiunii din Balcani (Bosnia, Kosovo - n.r.), unde poliţia trimisă de Uniunea Europeană „încearcă de un deceniu, în zadar, să aducă ordinea şi respectul faţă de lege şi se confruntă mereu cu organizaţiile criminale internaţionale, care tratează această regiune ca fiind „un teren de acţiune fără limite“ ▲

Uniunea Europeană este mândră de „puterea sa civilă“. În caz de nevoie, Bruxellesul poate trimite în orice loc din lume 10 mii de poliţişti şi poate beneficia de cunoştinţele, experienţa şi contactele a peste 40 de mii de diplomaţi. Mai mult, emisarii săi au acces la cel mai mare buget din lume alocat pentru dezvoltare. Numai că toate acestea sunt în mare măsură iluzorii, susţin Daniel Korski şi Richard Gowan, autorii unei analize publicate de Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR).

„Misiuni model de menţinere a păcii nu există. Nici ONU, nici Statele Unite nu se pot lăuda cu aşa ceva. Asta nu înseamnă că nu putem învăţa nimic de la ei în anumite domenii. De exemplu, eficienţa diplomaţilor SUA şi logistica misiunilor ONU sunt perfecte“, spune Daniel Korski, unul dintre autorii raportului, care a participat la misiuni internaţionale de menţinere a păcii, în special în Balcani şi Afganistan.

Bruxellesul duce lipsă de persoane corect instruite

Problema cea mai gravă a Bruxellesului a fost lipsa de persoane corect instruite pentru a interveni în mod eficient, se arată în raportul publicat de Consiliul European pentru Relaţii Externe. „După mai mulţi ani de funcţionare, chiar şi una dintre cele mai importante misiuni europene, misiunea de poliţie în Afganistan, este condusă de aproximativ 150 de agenţi, faţă de 400 iniţial prevăzuţi“, spune Daniel Korski.

Autorii raportului subliniază însă că o prezenţă puternică de formatori şi de funcţionari europeni nu garantează succesul unei misiuni şi dau exemplul misiunii din Balcani, unde poliţia trimisă de Uniunea Europeană „încearcă de un deceniu, în zadar, să aducă ordinea şi respectul faţă de lege şi se confruntă mereu cu organizaţiile criminale internaţionale, care tratează această regiune ca fiind „un teren de acţiune fără limite“. „Mai rău, modele de acţiune ineficiente, ca şi soluţii găsite în condiţiile specifice ale Balcanilor, sunt exportate şi aplicate fără gândire în ţări îndepărtate din punct de vedere geografic şi cultural. Acesta este motivul esenţial pentru care misiunile europene sunt considerate în continuare mici, lipsite de ambiţie şi strategic nesemnificative, deşi politica europeană de securitate şi apărare are mai mult de zece ani“, conchid autorii raportului cu privire la politica de „pacificare“ europeană.

SUA au nevoie acum de sprijinul substanţial al aliaţilor europeni

Acelaşi expert european, Daniel Korski, comentează şi anunţul privind suplimentarea efectivelor americane prezente în Afganistan şi implicaţiile pentru Uniunea Europeană.

Preşedintele Barack Obama a trecut, în cele din urmă, de la rolul de candidat care şi-a luat angajamentul de a retrage trupele din Irak, la cel de „preşedinte războinic“, al cărui succes în funcţie va fi determinat de progresul împotriva organizaţiei teroriste Al-Quaeda, comentează Korski, într-un material citat de European Council of Foreign Relations. „Pentru a avea mai mult succes pe câmpul de luptă şi pentru a evita stigmatul de războinic pus predecesorului său George W. Bush, preşedintele Obama va avea nevoie de sprijinul substanţial al aliaţilor europeni“, este de părere analistul.

Aşteptările liderului de la Casa Albă par confirmate de anunţul făcut de preşedinţia suedeză a Uniunii Europene, care a transmis, miercuri, prin intermediul unui comunicat, că „Uniunea Europeană este pregătită să lucreze în strânsă colaborare cu SUA, pentru a releva provocările în Afganistan“. „UE salută anunţul făcut de preşedintele american Barack Obama, potrivit căruia SUA îşi vor întări mai mult angajamentul în Afganistan. O evoluţie pozitivă va cere o combinare de instrumente politice, militare şi civile“, se menţionează în documentul citat de AFP

În ciuda acestor asigurări, multe state UE se confruntă cu un puternic val dezaprobator al populaţiei cu privire la implicarea în conflicte ca cel din Afganistan. Presiunea publicului creşte proporţional cu numărul de victime din rândul militarilor, anunţat aproape zilnic de mass-media.

În Marea Britanie, principalul partener militar al SUA în Europa, sondajele arată faptul că 35% dintre britanici susţin întoarcea trupelor acasă. De asemenea, în cazul în care Canada şi Olanda îşi vor respecta angajamentele privind retragerea trupelor de la misiunea NATO în 2011 şi, respectiv, 2012, multe alte ţări membre vor fi presate să facă acelaşi lucru.

Guvernele UE ar trebui să solicite o comisie internaţională

În ciuda unei eventuale suplimentări „substanţiale“ a trupelor de către aliaţii europeni, aşa cum cer SUA, rămâne întrebarea dacă un asemenea efort uman şi financiar va avea rezultatele scontate în rezolvarea conflictului din Afganistan.

„Guvernele UE ar trebui să solicite o comisie internaţională, după modelul Comisiei Internaţionale pentru Balcani sau Irak, pentru a furniza o nouă perspectivă pentru soluţionarea conflictului“, conchide analistul Daniel Korski. O astfel de comisie - care trebuie să reunească figuri cu greutate internaţională din diverse ţări şi profesii (inclusiv SUA, Europa şi Orientul Mijlociu), şi care ar trebui condusă de un fost şef de stat - ar putea solicita sfaturi de la experţi, ar putea întreprinde vizite de studiu şi produce la timp un raport pe tema conflictului din Afganistan, care să fie prezentat şi analizat la conferinţa internaţională planificată pentru primăvara anului 2010.

Trupele române, împrăştiate prin lume, în misiuni de menţinere a păcii

Numărul militarilor dizlocaţi în afara teritoriului României nu este deloc de neglijat. De la o participare redusă la mijlocul anilor ’90 s-a ajuns în acest moment la peste 1.400 de militari, jandarmi şi poliţişti prezenţi în cadrul forţelor NATO de menţinerea a păcii, în Irak şi Afganistan, sau în forţele UE de menţinere a păcii, prezente în Bosnia sau Kosovo. În prezent, Armata României are dislocaţi în Afganistan aproximativ 1.050 de militari, care acţionează, preponderent, în provinciile Zabul şi Kandahar, iar peste 60 de ofiţeri şi subofiţeri ocupă diferite funcţii în cadrul forţelor ONU de menţinere a păcii. „În primul rând, e vorba de acele misiuni strict militare şi aş enumera aici: paza permanentă a unui obiectiv strategic din zona de responsabilitate, patrulele zilnice pentru a asigura libertatea de mişcare şi protecţia forţei coaliţiei multinaţionale. Apoi sunt misiunile de reconstrucţie: mergem în localităţile din vecinătate şi identificăm nevoile populaţiei şi încercăm să venim în sprijinul acestora. Aceste proiecte vizează îmbunătăţirea infrastructurii şi îmbunătăţirea vieţii, în domeniul sănătăţii şi învăţământului, în principal“, a precizat Adrian Gâtman, purtătorul de cuvânt al Batalionului 151 infanterie, „Lupii Negri“.

Noul corp diplomatic al UE trebuie să fie supravegheat

Una dintre consecinţele ratificării Tratatului de la Lisabona este crearea iminentă a unui nou serviciu diplomatic al Uniunii Europene, intitulat Serviciul european de acţiune externă. David Cronin, corespondent al agenţiei de presă Inter Press Service la Bruxelles, susţine în „The Guardian“ că acest nou organism, cu o reţea internaţională de 5 mii de funcţionari şi care răspunde în faţa noului Înalt Reprezentant, „trebuie să fie atent supravegheat“. Motivul invocat de Cronin este că acest serviciu însărcinat cu politica externă şi de securitate a UE s-ar putea, de asemenea, să gereze ajutoarele pentru comerţul internaţional şi pentru dezvoltare. „Acest aspect prezintă riscul enorm ca ajutorul - care ar trebui să fie utilizat numai într-un singur scop, lupta împotriva sărăciei - să devină o unealtă strategică, bazată pe interesele Europei“. O astfel de politică, susţine Cronin, a influenţat deja alocaţiile din ultimii ani. „Dorind să joace un rol în războiul lui George Bush contra terorismului, oficialii UE au încercat să folosească pentru proiecte de securitate o parte din ajutorul pentru dezvoltare alocat pentru Filipine, Columbia, Indonezia, Pakistan şi Malaezia“. Acest ajutor este acordat şi ţărilor care acceptă să controleze fluxul de migranţi spre Europa. „Operaţiunile de securitate sunt uneori necesare, dar trebuie să fie finanţate din alte bugete, nu din cele rezervate pentru săraci“, a conchis corespondentul Inter Press.