Modificări în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă

Comisia Europeană a aprobat ­modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, în valoare de 28,5 miliarde de euro, cu revizuirea a 56 de măsuri și adăugarea unui nou capitol, REPowerEU, care cuprinde două reforme şi şapte investiţii referitoare la energia verde. În noua formă a Planului nu se mai regă­sește angajamentul privind limitarea cheltuielilor cu pensiile la maximum 9,4% din PIB.

Modificările au fost determinate, printre altele, de necesitatea de a lua în considerare circumstanţe obiective, cum sunt inflația și războiul din Ucraina, care au împiedicat îndeplinirea anumitor măsuri, a informat un comunicat al Executivului comunitar. Alocarea PNRR este, în prezent, de 28,5 miliarde de euro (14,9 miliarde de euro împrumuturi, 13,6 miliarde de euro granturi) şi acoperă 66 de reforme şi 111 investiţii. Alocarea maximă sub formă de granturi a fost revizuită în sens descendent, de la 14,2 la 12,1 miliarde de euro. La această sumă s-au adăugat 1,4 miliarde prin REPowerEU, rezultând un total de aproape 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi.

Aprobarea Planului modificat a fost descrisă drept „un succes mare pentru România şi pentru corecta gestionare şi prioritizare a investiţiilor din PNRR” de către ministrul investiţiilor și proiectelor europene, Adrian Câciu. El a arătat că revizuirea obiectivelor a fost necesară „pentru a accelera tranziţia verde, digitală, asistenţa medicală, serviciile publice de ocupare a forţei de muncă şi protecţia socială, transporturile, educaţia şi, nu în ultimul rând, fiscalitatea”.

Prin REPowerEU, România va beneficia de fonduri nerambursabile suplimentare de 1,4 miliarde de euro, destinați proiectelor axate pe accelerarea producerii de energie verde, pe creşterea eficienţei energetice a clădirilor şi pe perfecţionarea forţei de muncă în domeniu.

De altfel, întreg Planul modificat pune un accent puternic pe tranziţia verde, alocând 44,1% (faţă de 41% iniţial) din fonduri pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Totodată, creşte alocarea pentru tranziţia digitală, de la 20,5% la 21,8%, precizează Ministerul Investiţiilor și Proiectelor Europene. De asemenea, sunt incluse ajustări generate de creşterea preţurilor la materialele de construcţii şi întreruperea lanţurilor de aprovizionare. 

Premierul Marcel Ciolacu a salutat decizia Comisiei Europene de aprobare a modificării PNRR, subliniind că astfel a fost confirmată oficial şi eliminarea angajamentului privind plafonul de 9,4% din PIB referitor la cheltuielile cu pensiile.

România a primit până acum prin PNRR 9,06 miliarde de euro, astfel: 1,8 miliarde sub formă de prefinanţare în decembrie 2021 (13% din alocarea iniţială), 1,9 miliarde - prefinanţare în ianuarie 2022 (13% din alocarea acordată ca împrumut), o primă plată de 2,6 miliarde în octombrie 2022 şi o a doua plată de 2,76 miliarde în septembrie 2023. (C. Z.)