Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Muncitorii asiatici de pe şantierul Palas au concediu de Anul Nou chinezesc

Muncitorii asiatici de pe şantierul Palas au concediu de Anul Nou chinezesc

Data: 19 Ianuarie 2009

Muncitorii chinezi de pe şantierul ansamblului Palas din Iaşi au plecat în China pentru a sărbători Anul Nou. Potrivit calendarului chinezesc, Noul An începe în a doua Lună Nouă de după solstiţiul de iarnă şi, în 2009, este sărbătorit pe 26 ianuarie. Numit şi Festivalul Primăverii, Anul Nou chinezesc este considerat cea mai importantă sărbătoare de peste an. Potrivit tradiţiei chineze, evenimentele legate de acest festival scot în evidenţă importanţa familiei, de aceea toţi membrii se reunesc.

„Aşa cum s-a stipulat în contractul încheiat între firma de recrutare a forţei de muncă şi antreprenorul general al ansamblului Palas, muncitorii şi specialiştii din China vor sta circa o lună în concediu de odihnă. Muncitorii asiatici se vor întoarce la Iaşi începând cu data de 10 februarie. Între timp, pe şantierul complexului urbanistic, firmele de construcţii româneşti continuă lucrările de consolidare a fundamentului întregului areal Palas“, a precizat Joachim Jörger, managerul de proiect al ansamblului Palas, reprezentant al companiei germane Assmann Beraten-Planen.

Până la această dată, a fost finalizată consolidarea versantului pe care se află Palatul Culturii, precum şi 90% din procesul de consolidare a terenului de fundare pe care se vor construi cele mai înalte imobile din ansamblu. 3.000 de piloţi din beton armat, cu o lungime totală ce depăşeşte 60 de kilometri, fixează terenul care cândva a fost albie a râului Bahlui. 600 dintre aceştia (unii foraţi şi la 25 de metri în subteran) au consolidat versantul care susţine clădirea blazon a Iaşului, Palatul Culturii, dar şi clădirile de pe esplanadă, între care Teatrul „Luceafărul“ şi Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc“. 20.000 mp de „pereţi mulaţi“ au întărit trotuarele şi porţiuni din străzile „Palat“, „Sfinţii Constantin şi Elena“ şi „Sfântul Lazăr“.

O altă componentă a procesului de consolidare, finalizată până la momentul actual în proporţie de 90%, o reprezintă sistemul de drenuri care traversează întregul ansamblu urbanistic, între care o reţea de pompe electro-pneumatice care va prelua vechea reţea de drenuri a Iaşului, va regla nivelul pânzei freatice din zona versantului şi va prelua apele pluviale din arealul Palas. Compania „Iulius Group“ a investit peste 3,5 milioane de euro în consolidarea întregului areal şi în amenajarea modernului sistem de drenuri. Potrivit normelor europene care reglementează strict regimul construcţiilor, clădirile din vecinătea ansamblului Palas continuă să fie des monitorizate cu staţii topometrice pentru a observa eventualele tasări. Măsura de siguranţă, rar utilizată în România, dar obligatorie în marile şantiere din Europa, va continua să fie folosită şi după inaugurarea ansamblului Palas, în 2010.