Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Muncitorii români, refuzaţi şi de belgieni
▲ Belgia se alătură altor state europene şi anunţă că va prelungi cu încă trei ani restricţiile privind accesul pe piaţa muncii a românilor şi a bulgarilor, din cauza crizei economice ▲ La 1 ianuarie 2009 se împlinesc doi ani de când România şi Bulgaria sunt membre ale UE, iar statele care au impus astfel de restricţii trebuie să decidă dacă le suspendă sau le menţin pentru alţi trei ani ▲
Guvernul belgian a motivat că principala cauză a acestei decizii de prelungire a restricţiilor până la 31 decembrie 2011 este actuala criză economică. „Având în vedere situaţia de criză economică şi riscul de creştere a ratei şomajului în lunile următoare, este prudent să luăm toate precauţiile necesare“, a declarat ministrul belgian al Muncii, Joelle Milquet. Oficialul belgian a precizat că muncitori din cele două ţări vor putea lucra în Belgia, însă numai în acele domenii unde este nevoie de mână de lucru. Dumneaei a mai ţinut să precizeze că, în pofida restricţiilor impuse şi de alte ţări din UE, România se confruntă în prezent cu cea mai acută criză de mână de lucru din Europa. Tratatul de aderare la UE al României şi Bulgariei, precum şi cel al statelor care au aderat la Uniune la 1 mai 2004, prevedea posibilitatea ca statele membre să impună restricţii liberei circulaţii a muncitorilor din aceste ţări pe o perioadă de maximum şapte ani de la data aderării, împărţită în trei etape de doi, trei, respectiv doi ani. La 1 ianuarie 2009 se împlinesc doi ani de când România şi Bulgaria sunt membre ale UE, iar statele care au impus astfel de restricţii trebuie să decidă dacă le suspendă sau le menţin pentru alţi trei ani. În cazul României şi Bulgariei, pentru perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2008, din cele 25 de state membre ale UE, care aveau posibilitatea să impună restricţii muncitorilor, zece (Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Suedia, Finlanda, Cipru şi Slovenia) nu au aplicat restricţii, iar 15 au recurs la un sistem de permise de muncă. Aceste 15 ţări vor trebui să notifice Comisia până la 31 decembrie în legătură cu deciziile lor privind libera circulaţie a muncitorilor români şi bulgari. State precum Austria, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania sau Ungaria au anunţat că îşi menţin restricţiile şi în etapa următoare, de trei ani. Acest lucru nu înseamnă că muncitorii români şi bulgari nu au deloc acces pe piaţa muncii din aceste ţări, ci că trebuie să treacă printr-un sistem de obţinere a permiselor de muncă, acordate într-o arie mai largă sau mai restrânsă de domenii, în funcţie de situaţiile specifice de pe piaţa muncii din fiecare stat. Într-un raport publicat la 18 noiembrie, Comisia Europeană arăta că aderarea României şi Bulgariei la UE nu a determinat distorsionări pe piaţa muncii din vechile state membre şi recomanda, prin urmare, ţărilor care au impus restricţii să le elimine. Totuşi, recomandările Comisiei nu au un caracter obligatoriu şi fiecare stat în parte poate decide dacă suspendă sau menţin restricţiile.