Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Necesarul de apă din sol nu poate fi recuperat nici dacă plouă normal până în toamnă
▲ La 22 iunie, cel mai scăzut nivel al apei din sol la culturile de grâu era înregistrat în sudul, estul şi sud-estul ţării, fiind mai mic de 300 mc apă la hectar ▲ Cea mai lungă perioadă de secetă înregistrată în România a fost în 1913, în Slobozia, când seceta a durat 122 de zile ▲ Seceta a afectat peste 60% din suprafeţele însămânţate cu grâu, secară, orz şi rapiţă, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ▲
Necesarul de apă din sol nu va putea fi asigurat nici dacă în lunile iulie-august vor cădea precipitaţii în parametri normali, a arătat directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Ion Sandu. Cele mai afectate de secetă sunt culturile de păioase, în special cele de grâu. La 22 iunie, cel mai scăzut nivel al apei din sol la culturile de grâu era înregistrat în sudul, estul şi sud-estul ţării, fiind mai mic de 300 mc apă la hectar (aici este înregistrat fenomenul de secetă pedologică extremă). Potrivit lui Sandu, suprafeţele cele mai afectate de secetă rămân, în continuare, sud-estul şi estul ţării, unde deficitele de apă vor înregistra cele mai ridicate valori. La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Lucia Ana Varga, a dat asigurări că, în prezent, nivelul apei în lacurile de acumulare este de peste 80% din capacităţile normale, iar apa este suficientă pentru consum în următoarele 50 de zile, fără restricţionare. „Amenajarea hidrografică a României permite acumularea unor mari cantităţi de apă în lacurile de acumulare. Gradul de umplere a lacurilor de acumulare este de peste 80% (4 milioane de metri cubi de apă la nivelul întregii ţări), iar în următoarele 50 de zile vom putea asigura apa necesară (pentru cei care se aprovizionează din lacuri şi puţuri), fără a fi necesară restricţionarea apei“, a spus Varga. Potrivit academicianului Cristian Hera, cea mai lungă perioadă de secetă înregistrată în România a fost în 1913, în Slobozia, când seceta a durat 122 de zile. În ultima sută de ani, în zona Munteniei şi Moldovei au fost înregistraţi 51 de ani secetoşi şi trei ani extrem de secetoşi. Dacă în 2000, la nivel mondial, cantităţile de apă dulce erau de 7.000 de metri cubi pe cap de locuitor anual, pentru 2025 se estimează un volum de 5.100 metri cubi de apă pe cap de locuitor. Peste 60% din culturi, afectate Seceta a afectat peste 60% din suprafeţele însămânţate cu grâu, secară, orz şi rapiţă, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Peste 1,26 milioane de hectare de grâu, secară şi triticale au fost afectate de secetă, reprezentând 61,4% din suprafaţa totală însămânţată, de 2,05 milioane de hectare. Culturile de rapiţă pentru ulei au fost cele mai afectate, din 388.239 de hectare fiind afectată o suprafaţă de 244.012 de hectare, reprezentând 62,9% din total. Cultura de orz şi orzoaică de toamnă a fost afectată în proporţie de peste 60%, respectiv 128.693 de hectare. Aproximativ 64.024 de hectare de orzoaică de primăvară au fost afectate de secetă, în proporţie de 37,6% din totalul culturii însămânţate. Seceta a afectat în total peste 1,69 milioane de hectare de culturi însămânţate de grâu, secară, orz, orzoaică, rapiţă pentru ulei şi triticale din cele peste 2,82 milioane de hectare însămânţate. Ministerul Agriculturii va acorda, până la data de 31 iulie, despăgubirile necesare fermierilor afectaţi de seceta din această vară, pentru culturile de păioase, a declarat ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remeş. Potrivit lui Remeş, Guvernul va acorda, pentru fermierii care şi-au asigurat culturile agricole ale căror suprafeţe au un grad de afectare mai mare de 30% (culturi din 34 de judeţe ale ţării), o subvenţie de 70% din suprafaţa afectată, dovedită cu acte de înfiinţare şi procesul verbal de calamitare. Suprafeţele pentru care fermierii au solicitat, până în prezent, despăgubiri sunt de circa 488.000 de hectare de grâu, 47.000 de hectare orz, 175.000 de hectare rapiţă şi 10.000 de hectare orzoaică. Remeş a subliniat că nu a fost fixat un termen maxim pentru depunerea dosarelor, însă a avertizat că dosarele vor fi verificate foarte amănunţit.