Negocieri privind salariul minim „adecvat” cerut de directiva europeană

Ministerul Muncii este, în aceste zile, în consultări cu sindicatele și patronatele pentru stabilirea modalităţii în care va fi calculat salariul minim brut astfel încât să fie respectată Directiva UE nr. 2041/2022 privind veniturile minime adecvate. Potrivit ministerului, formula de calcul care va fi folosită va ţine cont de puterea de cumpărare, de nivelul câştigului salarial mediu brut şi productivitate.

Potrivit directivei europene, România trebuie să introducă „salariul minim adecvat” cel târziu la 15 noiembrie 2024. Actul legislativ, care are ca scop asigurarea unui venit decent pentru salariații europeni în funcţie de condiţiile sociale, economice şi de evoluţia indicatorilor economici din fiecare țară, recomandă statelor membre să ia ca reper valoarea coşului de consum și să seteze acest venit la 60% din salariul median sau la 50% din salariul mediu brut. Potrivit oficialilor de la București, țara noastră ar opta pentru varianta ca salariul minim să fie jumătate din salariul mediu brut. După această formulă de calcul, dacă luăm în considerare datele din martie 2024, când salariul mediu brut pe economie a fost de 8.502 de lei, reiese un salariu minim adecvat de 4.251 de lei brut, mai mare decât salariul minim brut de 3.700 de lei care ar fi trebuit să intre în vigoare, potrivit guver­nan­ților, la 1 iulie. 

Însă formula de calcul pentru salariul minim brut pe ţară garantat în plată va fi ceva mai complexă și va ţine cont și de puterea de cumpărare şi de productivitatea muncii, nu doar de nivelul câştigului salarial mediu brut, dădea asigurări Ministerul Muncii săptămâna trecută, după o primă rundă de consultări cu partenerii sociali. 

Pentru luarea în calcul și a puterii de cumpărare insistă cu precădere sindicatele. „Puterea de cumpărare a salariului minim e una din cerințe. E un principiu din directiva europeană, iar România, atunci când ia în calcul cum să ajungă la valoarea salariului minim, trebuie să țină cont și de puterea de cumpărare”, a declarat Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical, citat de TVR Info.

Patronatele susțin că și inflația este un factor care trebuie avut în vedere. Conform afirmațiilor făcute la TVR de Radu Burnete, director executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, „salariile minime ar trebui să fie undeva între 40-50% din salariile medii. (...) Și credem că inflația este indicatorul cel mai important pe care îl putem folosi în formulă”.

Consultările au continuat luni cu o nouă ședință la care a participat secretarul de stat din ­Ministerul Muncii, Cristian ­Vasilcoiu. „Textul proiectului prevede că nu vor exista diminuări salariale, stimulează încheierea de contracte colective de muncă şi consolidează rolul pe care îl are dialogul cu partenerii sociali în stabilirea salariului minim”, a precizat Vasilcoiu după discuții. (C. Z.)