Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Nivel maxim de îndatorare de 40% din salariul net
Începând de la 1 ianuarie 2019, nivelul maxim al gradului de îndatorare va fi de 40% din venitul net la creditele în lei şi de 20% la cele în valută. Pentru creditele la prima locuinţă, rata maximă este majorată cu 5%, după cum a stabilit Banca Naţională a României (BNR). Potrivit noilor reglementări, dacă o persoană cu un venit net de 3.000 de lei poate lua acum un credit cu o rată lunară maximă de 1.413 lei, de anul viitor aceeaşi persoană se va putea împrumuta astfel încât rata lunară a creditului să nu depăşească 1.200 de lei.
Noua reglementare va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2019 și este valabilă pentru creditele acordate începând cu această dată. În cazul creditelor pentru care s-a făcut cererea de împrumut sau a celor deja aprobate se va aplica în continuare vechiul regulament.
Noul regulament pentru modificarea condiţiilor de creditare, aprobat de Consiliul de Administraţie al BNR, priveşte îndeosebi creditele mici şi nu va aduce o schimbare majoră în privinţa creditelor imobiliare, a explicat Adrian Vasilescu, consultant de strategie la banca centrală, citat de Agerpres.
„Această reglementare priveşte îndeosebi creditele mici. Ele sunt şi cele mai periculoase. Credite de nevoi personale, credite pentru un aragaz, pentru un televizor. Creditele mari, la locuinţe, în general au avut rate de neperformanţă mai mici. (...) În general, în România, nu a fost o avalanşă de cumpărări de locuinţe şi nu va fi nici de aici încolo, din păcate. Dacă facem nişte socoteli, o să vedem că în timp ce în Statele Unite ale Americii din totalul creditării 20% erau credite de consum şi 80% credite imobiliare, încoace spre Marea Britanie, Franţa Germania, tot pe acolo, sau între 70 şi 80% credite pentru locuinţe, prin Polonia şi Cehia 50%, 40% prin Ungaria, la noi creditele pentru locuinţe din totalul creditelor nu depăşeau 20%. Tot pe aici vom rămâne. În general, cine are bani să-şi ia o locuinţă are şi un venit mai mare. Nu va fi o schimbare majoră în ceea ce priveşte creditarea imobiliară”, a spus Vasilescu.
Acesta a explicat că, în momentul de faţă, după sistemul vechi, media pieţei în ceea ce priveşte gradul de îndatorare era la creditul ipotecar la 47% din venitul net şi va coborî la 45% pentru prima locuinţă. Pentru consum, media pieţei era până acum 45% din venitul net şi scade la 40%.
Potrivit noului regulament, creditele acordate exclusiv în scopul rambursării datoriilor aferente creditelor contractate anterior intrării în vigoare a proiectului de regulament sunt exceptate de la noile cerinţe privind gradul de îndatorare. Acest lucru nu este valabil, însă, pentru refinanţările ce presupun şi acordarea unui credit suplimentar celui existent.
Banca centrală a exemplificat impactul noului regulament asupra nivelului ratelor maxime. Astfel, pentru o persoană cu un venit net de 3.000 de lei, rata lunară maximă este de 1.413 lei până la 31 decembrie 2018, urmând ca de la 1 ianuarie 2019 să nu depăşească 1.200 de lei. În cazul unei gospodării formate din doi adulţi şi doi copii, cu venituri totale de 5.000 lei net lunar, rata maximă va fi de 2.000 de lei din ianuarie anul viitor.
La începutul acestei luni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, anunţase intenția instituției bancare de orientare pe baze sănătoase a creditării.
„Eu aş redefini aceste măsuri. Suntem în faza finală. Vor fi anunţate într-un timp nu prea îndepărtat. Am discutat şi cu industria. Am discutat şi cu alţi factori de decizie în România şi aş redefini. Noi ne gândim la o orientare pe baze sănătoase a creditării. E spre binele consumatorilor, utilizatorilor de credite, să-şi evalueze bine posibilităţile de rambursare ca să nu mai avem surprize. Dificultăţile de rambursare ale populaţiei şi ale sectorului corporatist, întreprinderilor sunt chestiuni de stabilitate financiară şi pe noi ne preocupă acest lucru. Este şi spre binele industriei să nu trăiască din nou cu o creştere a creditelor neperformante”, spunea Mugur Isărescu la începutul acestei luni.