Oraşele cu cele mai bune facilităţi medicale

Cu un total de 16 spitale de stat şi private, cu peste 90 de cabinete private şi zeci de farmacii, Oradea a fost desemnat centrul urban cu cele mai bune facilităţi medicale din România. Bucureștiul se află abia pe locul 9 în topul oraşelor în funcţie de dotările medicale la care au acces locuitorii acestora.

Oradea a fost de­semnat centrul urban cu cele mai bune facilităţi medicale şi cu cel mai înalt grad de siguranţă din România, iar Braşovul, oraşul cu cel mai avantajos cost al vieţii, potrivit unui studiu realizat de platforma Storia.ro, citat de Agerpres. Oradea este urmată de Braşov, Timişoara, Târgu Mureş, Baia Mare, Piteşti şi Cluj-Napoca. La polul opus, printre cele mai dezavantajoase oraşe din punctul de vedere al facilităţilor medicale se numără Giurgiu, Focşani, Tulcea, Călăraşi, Constanţa, Bacău şi Vaslui.

La nivel de regiuni istorice, Banatul a fost desemnat de către 8.332 de români ca fiind regiunea cu cele mai bune facilităţi medicale, fiind urmată de Maramureş, Crişana şi Transilvania. Cel mai mic punctaj la capitolul percepţiei locuitorilor faţă de dotările medicale în oraşele lor a fost obţinut de Dobrogea, Moldova şi Muntenia. Zona Bucureşti-Ilfov se află la mijlocul clasamentului.
În general, oraşele cu un număr mare de locuitori, cu un produs intern brut ridicat şi o rată a şomajului scăzută ocupă poziţii fruntaşe în topul oraşelor cu cele mai bune facilităţi medicale. La polul opus, cele mai dezavantajoase oraşe din acest punct de vedere au în medie sub 100.000 de locuitori şi o rată a şomajului ridicată.

Capitala ocupă locul 9 în acest clasament realizat în urma unui sondaj la care au participat peste 29.000 de bucureşteni și care şi-au evaluat nu doar oraşul, ci şi cartierul în care locuiesc.

Astfel, pe primul loc se situează zona Ştefan cel Mare cu cele mai bune facilităţi medicale, urmată de cartierele Dorobanţi, Cotroceni şi Floreasca. Zonele Basarabia, Aviaţiei şi Titan se află pe următoarele trepte ale topului. Ultimele poziţii sunt ocupate de Prelungirea Ghencea, Ferentari şi 23 August (Căţelul). Giuleşti, Baicului, Rahova sau Militari sunt, de asemenea, cartiere desemnate de bucureşteni ca fiind dezavantajoase din punctul de vedere al accesului la servicii medicale. La mijlocul clasamentului se găsesc zone precum Tei, Bucur Obor sau Colentina.
În Braşov, cartierele cu cele mai bune servicii de sănătate sunt Centrul Civic, Astra şi Tractorul, iar Stupini, Delta Cetăţii şi Noua sunt cele mai dezavantajoase din acest punct de vedere.
Pentru timişoreni, cartierele Dacia, Soarelui şi Girocului au fost evaluate de către localnici că având cele mai bune facilităţi medicale, pe ultimele poziţii ale clasamentului situându-se zonele Aeroport, Freidorf şi Lugojului.

Locuitorii oraşului Târgu Mureş au desemnat 7 Noiembrie, Bulevardul 1848 (Dâmbu Pietros) şi Central ca fiind zonele cu cele mai bune facilităţi medicale, la polul opus fiind considerate zonele Mureşeni, Unirii şi Tudor Vladimirescu.

Piteştenii au desemnat cartierele Nord-Spitalul Judeţean, 9 Mai şi Central ca fiind zonele cu cele mai bune facilităţi medicale. Zonele Bereasca, Bd. Bucureşti şi Mihai Bravu au fost desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase în privința facilităţilor medicale.

Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cele mai bune cartiere din acest punct de vedere sunt Zorilor, Centru şi Gheorgheni, ultimele poziţii ale clasamentului fiind considerate cartierele Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

Percepţia asupra accesului la cele mai bune facilităţi medicale este o temă a studiului amplu realizat de Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research, „Oraşele şi cartierele din România”, ce se va desfăşura până la finalul anului 2017. Până în prezent, aproape 170.000 de români au răspuns chestionarului Storia.ro.