Pe scurt

Germanii din vest, mai bogaţi decât cei din est

Decalajul între bogaţi şi săraci s-a adâncit în Germania, la fel şi diferenţele de avere între locuitorii din vestul şi cei din estul ţării, indică un studiu realizat de Institutul de conjunctură DIW, citat de AFP. În 2007, cei mai bogaţi 10% germani deţineau 61% din bogăţia privată a ţării, faţă de 58%, cu cinci ani mai devreme. În schimb, cei mai săraci 70% dintre germani erau posesorii a mai puţin de 9 procente, iar 27% nu deţineau nici o avere, arată studiul întreprins pentru Fundaţia Hans Böckler, apropiată sindicatelor. Valoarea totală a averilor private a fost estimată la 6,6 trilioane de euro în 2007, în creştere cu 10% faţă de 2002. În acelaşi interval, decalajele de avere s-au accentuat între vestul şi estul Germaniei. În timp ce în vest bogăţia a crescut cu aproape 11%, în fosta Germanie democrată s-a redus cu zece procente. În absenţa unor politici adecvate, sărăcia se va agrava în mod sever în următorii ani în rândul persoanelor vârstnice din estul ţării, au avertizat autorii raportului, Joachim Frick şi Markus Grabka.

Elveţia, asaltată de solicitanţii de azil

În 2008, numărul solicitanţilor de azil în Elveţia a crescut cu peste 50%. În multe cantoane spaţiile destinate celor nou-sosiţi sunt supraaglomerate, iar Berna a anunţat că va înăspri legislaţia privind dreptul la azil, scrie „Deutsche Welle“. În primele zile ale lunii ianuarie, gradul de ocupare a locuinţelor destinate imigranţilor sosiţi în cantonul Aargau era de 108%, susţine Kurt Jenni, de la serviciul social regional: „Pe termen îndelungat nu putem proceda astfel. Dacă spaţiile de locuit sunt supraaglomerate, automat creşte şi potenţialul agresiv. Iar noi trebuie să ţinem situaţia sub control pentru că aceşti oameni, în mare parte bărbaţi singuri, nu au nici o ocupaţie şi nici un program. Cât e ziua de lungă sunt în azil sau în jurul acestuia, iar lucrul acesta nu este lipsit de probleme“. Între timp, în anumite comunităţi, se ridică tot mai multe voci împotriva acceptării de noi azilanţi. În cazul celor existenţi se caută soluţii pentru cazarea lor. Planul Elveţiei, stabilit cu ani în urmă, acela de a accepta anual maximum 10.000 de azilanţi, n-a funcţionat, doar în 2008, în Ţara Cantoanelor, sosind 16.600 de străini. Prin comparaţie, în acelaşi interval de timp, Germania, care are o populaţie de unsprezece ori mai mare decât Elveţia, a înregistrat 22.000 de imigranţi.