Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Pe scurt

Pe scurt

Data: 04 Decembrie 2008

Cod de principii pentru băncile din UE

Comisia Europeană a aprobat o serie de principii, propuse de Comitetul Industriei Bancare Europene (organizaţie în componenţa căreia intră mai multe asociaţii importante ale băncilor din Europa), pentru transferul mai uşor al conturilor de la o bancă la alta, propunerile urmând să fie introduse în practică din noiembrie 2009. Măsurile avizate de CE se referă la transferul conturilor între băncile din acelaşi stat membru UE. Codul de principii prevede ca noua bancă să ofere asistenţă clientului care doreşte transferul contului, iar CE se aşteaptă ca procesul să fie lipsit de taxe. „Sunt mulţumit că industria bancară europeană şi-a asumat sarcina de autoreglementare privind această iniţiativă, importantă pentru cetăţenii europeni. Cred că după implementarea de către toate băncile europene, principiile vor creşte mobilitatea şi vor stimula competiţia“, a declarat comisarul pentru Pieţe Interne, Charlie McCreevy.

Ţările comunitare acuză Bruxellesul de „birocraţie excesivă“

Miniştrii german şi suedez ai Finanţelor au criticat deschis „birocraţia“ Comisiei Europene, reproşând greutăţile create de Bruxelles în aprobarea planurilor naţionale de sprijinire a băncilor aflate în dificultate, anunţă AFP. „Nu trebuie reacţionat, în faţa unei crize de o asemenea amploare, atât de birocratic“, a acuzat ministrul german al Finanţelor, Peer Steinbruck, în debutul întâlnirii cu omologii săi din UE. „Avem nevoie să restabilim canalele de credit. Comisia nu a fost constructivă“, a continuat ministrul suedez al Finanţelor, Anders Borg, atacând deschis „legiunile de birocraţi“ ai Bruxelles-ului, însărcinaţi cu examinarea ajutoarelor de stat. „Cerem Comisiei să regândească acum proiectele de garantare şi de recapitalizare bancare. Considerăm că avem nevoie de o atitudine mult mai constructivă din partea Comisiei“, a adăugat oficialul, citat de „Deutsche Welle“. Mai multe ţări, printre care şi Franţa, s-au plâns de atitudinea Bruxelles-ului, care a generat dificultăţi în aprobarea planurilor de ajutor naţional pentru băncile aflate în dificultate, în condiţiile în care CE cere garanţii că beneficiarii acestor măsuri de sprijin nu vor obţine, în acest fel, avantaje concurenţiale.

Magazine fără uşi pentru persoanele cu handicap

În oraşul Linares, situat în sudul Spaniei, unele magazine nu au uşi, pentru a veni în ajutorul unor cetăţeni care se deplasează într-un scaun cu rotile. Situaţia s-a schimbat după ce municipalitatea a luat măsuri pentru a ameliora accesul persoanelor cu handicap. UE lansează o dezbatere privind măsurile viitoare necesare pentru această categorie a populaţiei, astfel de iniţiative, ca cele din Spania, fiind în centrul atenţiei. Peste 50 de milioane de cetăţeni europeni (mai mult de 10% din populaţia UE) suferă de un handicap. Legislaţia europeană interzice discriminarea la locul de muncă. Noua Convenţie ONU privind drepturile persoanelor cu handicap reglementează toate aspectele, începând de la justiţie şi transport, până la sănătate şi tehnologia informaţiei. Această convenţie reprezintă o schimbare majoră, noţiunea de handicap devenind o problemă care ţine de drepturile omului, nu doar de bunăstarea socială.