Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Pe scurt

Pe scurt

Data: 02 Noiembrie 2007

Rebelii kurzi cer pace Turciei

Un responsabil de rang înalt al rebelilor kurzi din nordul Irakului a cerut, ieri, Ankarei să propună un „plan de pace“ pentru a pune capăt luptei cu statul central turc. „Cer Turciei să dea dovadă de curaj şi să prezinte un plan de pace pentru rezolvarea problemei. Astfel am putea depune armele“, a declarat Abdel Rahman Chaderchi, purtătorul de cuvânt al PKK din Kurdistanul irakian. Apelul intervine înainte de începerea, la Istanbul, a unei conferinţe pentru Irak, care va viza situaţia de la frontiera dintre Turcia şi Irak. Ankara a masat trupe în acest sector şi ameninţă cu lansarea unei operaţiuni militare pentru a elimina bazele rebelilor. „Cer Turciei să recunoască drepturile kurzilor, drepturile lor naţionale, culturale, lingvistice, politice şi dreptul la libera exprimare. Cer Turciei să-l elibereze pe şeful nostru, Abdullah Ocalan, încarcerat în condiţii grele din 1999“, a subliniat Chaderci. „Astfel, pas cu pas, putem obţine progrese şi găsi o soluţie pentru toate problemele, să nu recurgem la forţă, care niciodată nu duce la succes“, a conchis responsabilul.

Israel: un fost ministru acuză guvernul de crime de război

Ministrul apărării israelian, Ehud Barak, şi fostul şef al Statului Major al armatei Israelului, generalul Dan Halutz, ar trebui judecaţi de Curtea internaţională de justiţie de la Haga, pentru „crime împotriva umanităţii“, a de clarat Shulamit Aloni, fost ministru al Educaţiei. „Nu sunt mândră de statul Israel şi cred că Halutz trebuie judecat la Haga pentru crime împotriva umanităţii“, a declarat dna Aloni, într-un interviu care apare astăzi în ziarul arabo-israelian „Maa al-Hadath“. Fostul demnitar israelian l-a acuzat pe generalul Halutz că a ordonat cândva bombardamente aeriene de amploare asupra Fâşiei Gaza. „Barak este şi mai periculos pentru Israel, din cauza temperamentului său extremist“, a adăugat dna Aloni, fost lider istoric al partidului Meretz (stânga laică). Ea a adăugat că s-ar bucura dacă palestinienii vor angaja un proces împotriva lui Barak la Haga, pentru decizia sa de a tăia aprovizionarea cu electricitate în Fâşia Gaza. Fostul ministru a caracterizat această decizie a lui Barak drept „inumană şi ilegală, care intră în categoria crimelor de război, reprezentând o pedeapsă colectivă împotriva civililor“.

Americanii mai stau o jumătate de secol în Orientul Mijlociu

Trupele SUA ar putea fi retrase din Orientul Mijlociu abia peste 50 de ani, a apreciat generalul american în retragere John Abizaid. „Cu timpul, va trebui să cedăm rolul combatant forţelor regionale, dar vom continua să jucăm un rol indirect. Să nu vă închipuiţi nici un minut că, în următorii 25-50 de ani, soldaţii americani se vor putea întoarce liniştiţi acasă, fiindcă situaţia strategică din regiune nu pare să arate că acest lucru va fi posibil“, a declarat Abizaid într-un discurs rostit miercuri la Universitatea Carnegie Mellon, din Pittsburgh. Fostul şef al Comandamentului central al forţelor SUA şi-a motivat previziunile prin ascensiunea extremismului sunit şi şiit, prin persistenţa conflictului arabo-israelian şi prin dependenţa economiei mondiale de petrolul din Orientul Mijlociu.