Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Pe scurt

Pe scurt

Data: 18 August 2007

Coreea comunistă trăieşte drama inundaţiilor

Inundaţiile din Republica Populară Democrată Coreeană s-au soldat cu 83 de morţi, 58.000 de case distruse, 300.000 de oameni rămaşi fără locuinţă şi peste 90.000 de hectare de pământ arabil inundate, a declarat un reprezentant ONU în regiune. Potrivit unui bilanţ făcut de reprezentanţii ONU din regiune, inundaţiile au provocat avarierea a 800 de clădiri de interes public, 540 de poduri, 70 de sectoare de cale ferată, 500 de stâlpi de înaltă tensiune, 30 de rezervoare şi 450 de construcţii agricole. În plus, ploile torenţiale au dus la distrugerea malurilor râurilor interioare în 800 de locuri şi au provocat breşe în 10 diguri. Coreea de Nord este foarte vulnerabilă în perioada de ploi torenţiale din timpul verii din cauza faptului că populaţia a defrişat zonele de vegetaţie naturală de pe versanţii dealurilor pentru a mări suprafeţele cultivate, crescând riscul eroziunii solului şi a inundaţiilor.

Presa din SUA avertizează în privinţa Kosovo

Statele Unite ale Americii ar putea repeta în Kosovo greşelile din anii â90, când, neţinând seama de interesele sârbilor, au sprijinit prematur independenţa Bosniei şi Croaţiei, a scris cotidianul american The Wall Street Journal, în ediţia sa de vineri. Alan Cooperman, de la University of Texas, explică într-un articol publicat de ziarul respectiv că recunoaşterea prematură a fostelor republici iugoslave a declanşat valul de violenţe dintre secesionişti şi sârbi, concretizate în cumplite crime de război. Confruntările au încetat numai când sârbii fie au obţinut autonomia şi posibilitatea de a avea forţe de poliţie proprii, fie au fost alungaţi din teritoriile respective, adaugă Cooperman, potrivit căruia SUA ar putea repeta aceste greşeli acum, recunoscând independenţa Kosovo înainte de a rezolva problema sârbilor. După cum afirmă universitarul american, cea mai mare greşeală a planului elaborat de Martti Ahtisaari este lipsa unei independenţe politice totale a nordului Kosovo, unde populaţia sârbă este majoritară.

Încă 3 mineri au murit în Utah

Un accident produs în cursul operaţiunilor de căutare a 6 mineri blocaţi într-o mină de cărbuni din statul Utah (vestul SUA) s-a soldat cu 3 morţi şi cel puţin 6 răniţi în rândurile echipei de salvare. Oficiali din domeniul mineritului iau în calcul posibilitatea suspendării eforturilor de salvare. Potrivit presei, un cutremur a provocat vineri noaptea o prăbuşire de teren într-o galerie a minei. În prezent, nu se ştie dacă cei 6 mineri blocaţi de 11 zile în mina de cărbuni mai sunt în viaţă.

Cancelarul Merkel îşi plânge bodyguardul ucis în Afganistan

Cancelarul german Angela Merkel a primit cu deosebită tristeţe vestea uciderii în Afganistan, la 15 august, a tânărului care, timp de 5 ani, i-a fost gardă personală de corp. În urma unui atentat cu bombă produs miercuri la Kabul, trei membri ai personalului de pază al ambasadei Germaniei din Afganistan şi-au pierdut pe loc viaţa. Printre aceştia se afla şi comisarul de poliţie Jörg R., în vârstă de 31 de ani, care timp de mai bine de 5 ani a însoţit-o pe Angela Merkel la tot pasul. Din ianuarie anul acesta, el se oferise voluntar pentru Afganistan, unde i-a servit drept gardă de corp ambasadorului german. În luna decembrie el urma să se întoarcă din nou în Germania unde ar fi continuat să o protejeze pe şefa executivului.