Istoricul Marius Turda, profesor la Universitatea Oxford Brookes din Marea Britanie, a conferențiat recent la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași pe tema „Eugenia și dezumanizarea persoanelor cu dizabilități”. Cu rădăcini în ultima parte a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, eugenia (teorie care susține îmbunătățirea fondului ereditar prin intermediul selecției sociale și biologice a populației, n.r.), spune profesorul Turda, are încă reminiscențe atât în mentalul colectiv, cât și în abordarea persoanelor cu anumite dizabilități: „Aceste forme de gândire continuă și în ziua de azi. S-a văzut asta și în timpul pandemiei - cine merită să trăiască și cine nu. Și este șocant și foarte trist”.
Pensia de urmaș va include pensia proprie plus 25% din cea a soțului
Soţul supravieţuitor va putea beneficia, pe lângă pensia proprie, de 25% din pensia soţului decedat, dacă durata căsătoriei a fost mai mare de 10 ani, se arată în proiectul noii Legi a pensiilor, publicat de Ministerul Muncii. O altă noutate este că pensionarii cu stagiul de cotizare mai mic de 15 ani vor putea opta între o pensie minimă, calculată pe baza contributivităţii, şi o indemnizaţie socială. În proiectul de lege se precizează că nici o pensie în plată nu va scădea.
„Pensia de urmaş se menţine şi, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestaţie, şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie”, se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii care prezintă proiectul noii Legi a pensiilor. Se va menţine şi opţiunea actuală de a lua 50% din pensia soţului decedat, cu renunţarea la propria pensie.
O altă noutate pe care o aduce proiectul propus este că pensionarii cu stagiul de cotizare mai mic de 15 ani vor putea opta între pensia minim garantată, care va fi calculată, însă, pe baza contributivităţii, şi o indemnizaţie socială. „Opţiunea se va face prin poştă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naţională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghişee”, se arată într-un comunicat al ministerului.
În ceea ce priveşte pensia minimă, aceasta se va diferenţia în funcţie de vechimea în muncă. Astfel, în formula actuală, toţi pensionarii primesc o pensie minimă de 640 de lei, chiar dacă au cotizat 13 ani, 19 ani sau 35 de ani, iar, în 2021, pensia minimă ar fi fost de 853 de lei.
Însă, conform noii formule de calcul, la o vechime de minimum 15 ani, pensionarul primeşte 45% din salariul minim brut şi 1% din salariul minim brut pentru fiecare an în plus. Se ajunge astfel la departajări clare, în funcţie de numărul de ani lucraţi: cel cu 13 ani primeşte o pensie de 1.032 de lei în 2021, cel cu 19 ani - 1.176 de lei, iar cel cu 35 de ani vechime - 1.560 de lei.
În proiectul de lege se mai prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. „Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizaţie socială şi vor face obiectul unei alte legi”, spun reprezentanţii ministerului.
Referitor la pensionarea anticipată, persoanele care au opt ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv perioade asimilate, se vor putea pensiona pentru limită de vârstă cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei standard de pensionare, conform proiectului. În acest caz se poate cumula pensia cu salariul şi se valorifică perioadele necontributive asimilate.
Cuantumul pensiei anticipate se va stabili din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare.
Astfel, pentru perioada de cotizare realizată peste stagiul complet de cotizare prevăzut în lege de până la un an, procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare va fi de 0,50%, între 1 an şi 2 ani - 0,45%, între 2 şi 3 ani - 0,40%, între 3 şi 4 ani - 0,35%, între 4 şi 5 ani - 0,30%, între 5 şi 6 ani - 0,25%, între 6 şi 7 ani - 0,20% şi între 7 şi 8 ani - 0,15%.
Pentru a face față creșterilor de pensii care vor urma recalculărilor în baza noii legi, bugetul de pensii va trebui suplimentat cu 15 miliarde de lei în 2022, a declarat, ieri, ministrul muncii şi justiţiei sociale, Olguţa Vasilescu, într-o conferinţă de presă.
Suma va fi asigurată de creșterea încasărilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, generată de creşterea salariilor, a numărului de angajaţi, dar şi a gradului de colectare, a susţinut Vasilescu. Potrivit acesteia, încasările estimate pentru anul 2022 sunt de 99,7 miliarde de lei, faţă de 58,9 miliarde de lei în anul 2018 şi faţă de 51,6 miliarde de lei în 2016.