Peste 11.000 de români trăiesc fără electricitate

Asociaţia Energia Inteligentă a realizat „Registrul electronic naţional al gospodăriilor fără energie electrică din România”, identificând 11.611 persoane care trăiesc fără curent electric, dintre care 40% sunt copii. Suma necesară pentru eradicarea acestei probleme este de 12 milioane de euro, a declarat preşedintele asociaţiei. Județele cu cele mai multe astfel de cazuri sunt Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Covasna, Suceava. În România au existat, de-a lungul timpului, şapte programe de mică electrificare. 

Datele din „Registrul electronic naţional al gospodăriilor fără energie electrică din România” arată că, în momentul de faţă, sunt 5.494 de imobile de tip locuinţă neconectate la sistemul electric, dintre care 3.646 sunt locuite permanent, a arătat preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-o conferinţă de presă. În aceste locuințe stau 11.611 oameni, dintre care 4.499 sunt copii. Sub aspectul veniturilor, 35% dintre aceste persoane sunt considerate vulnerabile, iar 65% nu, conform datelor consiliilor judeţene.

Potrivit registrului, imobilele sunt construite de la 1800 până după 2000, „media” fiind anul 1954 şi doar 25% sunt îndepărtate de rețea. „Conform consiliilor judeţene, doar 25% din aceste imobile locuite permanent se găsesc la o distanţă mai mare de 2 km de reţeaua de distribuţie. (...) Aceas­tă situaţie, din punctul meu de vedere, este un bun punct de cotitură în rezolvarea şi a unei părţi din aceste case fără energie electrică”, a precizat preşedintele AEI, citat de Agerpres.

În ceea ce priveşte accesul, în 47% din cazuri există drum auto. „Una dintre problemele cele mai dificile este accesul în zonă, dar la nivel naţional vedem că în 47% din cazurile identificate există drum auto”, a mai afirmat Chisăliţă. Din perspectiva UAT-urilor, a consiliilor judeţele, preşedintele AEI s-a arătat surprins de faptul că cele mai multe n-au nici un plan de rezolvare a acestei situații. 

Ca soluţii, specialistul a menţionat programul „Energie pentru viaţă”, extinderea reţelelor de distribuţie prin perioada a cincea de reglementare a ANRE, fondurile norvegiene (existând un proiect de 7 milioane de euro pentru astfel de situaţii, din care s-au cheltuit 1,5 milioane) sau „O casă verde pentru sărăcie energetică”, un program care să fie preluat de Ministerul Mediului „şi care poate efectiv să rezolve această problemă”.

Trebuie găsită o soluţie pentru o nouă mică electrificare astfel încât să nu mai existe copii în ţara asta care studiază la lumina lumânării, a declarat la rândul său ministrul energiei, Sebastian Burduja, la prezentarea registrului. El a propus un termen de 24 de luni pentru rezolvarea cazurilor în care ministerul poate avea rolul de finanţator. În zonele în care distribuitorii nu pot ajunge „vom instala panouri fotovoltaice şi baterii. Trebuie să găsim această soluţie. Există bani în buget”, a spus Burduja. (C. Z.)