Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Peste un milion de români lucrează în Italia
▲ Ultimele statistici arată că peste un milion de români lucrează în străinătate, dintre care
doar jumătate au forme legale ▲ Românii pleacă să muncească peste graniţă pentru că sunt de părere că se câştigă bine, iar viaţa de zi cu zi este mai ieftină ▲ Un număr de 6.400 de minori din judeţul Neamţ au cel puţin unul dintre părinţi plecat să muncească legal în străinătate ▲ Peste un milion de români lucrează în Italia, dintre care numai 400.000 cu forme legale, a declarat, ieri, la Conferinţa Migraţia forţei de muncă româneşti în Uniunea Europeană, reprezentantul Ambasadei Italiei la Bucureşti, Luigi Estero. Italia se află pe prima poziţie în rândul ţărilor preferate de românii care doresc să muncească în străinătate, potrivit unei cercetări realizate de Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni (ANBCC) pentru anul 2007. Italia este urmată de Spania şi de Marea Britanie. Populaţia din Muntenia pleacă în special în Spania, iar cea din Moldova, cu precădere în Italia, conform sursei citate. Cei care au fost plecaţi să lucreze în străinătate se încadrează, în proporţie de 38%, în categoria de vârstă 31-40 de ani. Cei care intenţionează să plece în străinătate sunt, în proporţie de 18%, persoane tinere şi în proporţie de 40%, necăsătorite. Veniturile cetăţenilor sunt mai mari în gospodăriile celor care intenţionează să plece. În luna februarie, venitul mediu al gospodăriilor care afirmă că au ca principală sursă de venit salariul este dublu faţă de salariul mediu net comunicat de Institutul Naţional de Statistică pentru februarie 2007, de 941 lei. Mirajul salariilor Potrivit ANBCC, românii pleacă să muncească peste graniţă pentru că sunt de părere că se câştigă bine, iar viaţa de zi cu zi este mai ieftină. Principalele motive care îi determină să rămână în ţară sunt depărtarea de familie şi greutatea de a găsi de lucru, în general. Peste 40% dintre respondenţii studiului au afirmat că românii care pleacă să lucreze în străinătate sunt harnici, peste 35% consideră că aceştia sunt harnici, dar numai 8,7% cred că românii plecaţi sunt cinstiţi. ANBCC a lansat, ieri, un website dedicat drepturilor şi responsabilităţilor pentru migraţia forţei de muncă - www.lucratoriUE.ro, dedicat celor care doresc să plece să lucreze în străinătate. Preşedintele Traian Băsescu a afirmat într-o emisiune televizată, că „apetitul“ românilor de a pleca la muncă în străinătate se va diminua în momentul în care salariile din România se vor apropia de cele ale angajaţilor din Spania, Franţa, Germania sau Italia. „Aşa cum s-a întâmplat şi în Spania, principala cauză sunt salariile“, a precizat Traian Băsescu. Şeful statului a arătat însă că un caz special îl reprezintă intelectualii, care pleacă din România „nemulţumiţi că nu au toate şansele să se realizeze acasă la ei“. 6.400 de minori din Neamţ au părinţii plecaţi în străinătate Un număr de 6.400 de minori din judeţul Neamţ au cel puţin unul dintre părinţi plecat să muncească legal în străinătate. Statistica îngrijorătoare, realizată de autorităţile locale la cererea Organizaţiei „Salvaţi Copiii“, filiala Neamţ, mai arată că, în 2.000 de cazuri, ambii părinţi sunt plecaţi în străinătate, iar copiii au rămas în grija rudelor. „Această statistică face referire doar la cazurile de părinţi plecaţi la muncă prin încheierea unor contracte oficiale, însă câţi muncesc la negru nu se ştie. Tocmai de aceea ne trebuie o reţea bine pusă la punct, de monitorizare, identificare şi intervenţie în astfel de cazuri. Traumele suferite de copii, în ciuda confortului material, sunt imense“, a declarat, secretarul general al judeţului, Mihaela Ignatovici Lazăr, preşedintele filialei Neamţ a organizaţiei „Salvaţi Copiii“. Mihaela Ignatovici Lazăr a precizat că în baza unor sondaje realizate în rândul copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate a reieşit că toţi îşi doresc ca părinţii să fie acasă, în detrimentul bunăstării. Până în prezent, s-a luat măsura instituţionalizării sau plasamentului familial a doar 100 de copii în care s-a dovedit abandonul familial al părinţilor plecaţi să muncească în străinătate.