Agricultura contribuie cu 4-5% la Produsul Intern Brut, iar dacă se iau în calcul şi industria alimentară şi sectoarele conexe, ponderea în economie depăşeşte 10%, se arată în „Carta Albă a
Pierderi de 38% în rețeaua de încălzire centralizată
România are, în prezent, o reţea de sisteme centralizate de încălzire care se întinde pe circa 4.380 km și deserveşte 1,05 milioane de consumatori, iar deceniile de neglijare a modernizării infrastructurii, dependența de subvenţiile publice şi construcția învechită a sistemului au contribuit la scăderea constantă a utilizatorilor acesteia, arată o analiză realizată de Energy Policy Group (EPG), un think-tank specializat în politici energetice.
„Preţurile reglementate au necesitat subvenţii (…). Aceasta a grevat bugetele locale şi a limitat finanţarea lucrărilor de întreţinere, ceea ce a dus la creşterea pierderilor în reţea. Din cei 10,7 TWh de încălzire centralizată produsă în 2022, doar 6,7 TWh au fost vânduţi consumatorilor - pierderile de energie şi consumul operaţional au reprezentat, prin urmare, aproape 38% din energia produsă”, susţine raportul, potrivit căruia cele 11 municipalităţi analizate au strategii locale care pun un accent covârşitor „pe întreţinerea şi renovarea reţelelor existente”.
Cele mai mari pierderi în reţea au fost în Constanţa, Iaşi şi Arad, oraşe cu conectare redusă a gospodăriilor la termoficare, în timp ce sistemul a fost operat cel mai eficient în Râmnicu Vâlcea, care este municipiul cu cea mai mare pondere a consumului industrial de căldură din reţeaua centralizată.
Experţi EPG sunt de părere că este nevoie de adoptarea unor strategii naţionale şi locale care „să contureze o viziune clară pentru renovarea, decarbonizarea şi chiar extinderea potenţială a sistemelor de termoficare”, iar autorităţile locale ar trebui să fie mai ambiţioase în utilizarea resurselor regenerabile și a căldurii reziduale, în renovarea clădirilor. (C. Z.)





