Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Planul Juncker ar putea aduce peste 2 milioane de locuri de muncă

Planul Juncker ar putea aduce peste 2 milioane de locuri de muncă

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 01 Feb 2015

Planul de investiţii în valoare de 315 miliarde de euro al Comisiei Europene ar putea crea peste 2,1 milioane de noi locuri de muncă, a anunţat Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM).

Cu toate acestea, OIM avertizează că dacă planul pe trei ani anunţat în luna noiembrie 2014 de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, nu va reuşi să atragă şi investiţii private, atunci va crea doar 400.000 de noi locuri de muncă, ceea ce înseamnă că nu va avea un impact semnificativ asupra celor 23 milioane de şomeri din UE. „Dacă planul este bine conceput, numărul noilor locuri de muncă ar putea ajunge la 2,1 milioane până în 2018. Acest lucru ar permite reducerea ratei şomajului în Uniunea Europeană cu 0,9 puncte procentuale. Este o cifră semnificativă“, a declarat directorul Departamentului de cercetare de la OIM, Raymond Torres, transmite Reuters, citat de Agerpres.

OIM dă exemplul SUA, unde investiţiile au permis reducerea ratei şomajului cu peste trei puncte procentuale după 2009. Însă pentru ca planul Juncker să fie un succes, OIM apreciază că este foarte important să fie implicate proiecte cu mari economii de scară, de exemplu reţele energetice sau investiţii verzi, care în mod normal nu pot fi derulate doar de investitorii privaţi. În plus, OIM consideră că planul de investiţii trebuie să includă o implicare a micilor companii, de exemplu prin garanţii de credit. De asemenea, o altă condiţie importantă este distribuţia fondurilor care nu trebuie redirecţionate dinspre ţările şi sectoarele unde este cea mai mare nevoie de ele. „Sperăm că varianta finală a planului care va fi adoptată va acorda o atenţie mai mare modului în care sunt alocate fondurile pe ţări, astfel ca ţările cu o rată a şomajului mai mare să primească mai multe fonduri“, a spus Raymond Torres.

În luna octombrie 2014, cele mai ridicate rate ale şomajului din UE se înregistrau în Grecia (25,9%) şi Spania (24%). La polul opus se situau Germania, cu o rată a şomajului de 4,9%, şi Austria (5,1%). România se situa sub media din UE, cu o rată a şomajului de 6,7%.

Pe de altă parte, într-un raport publicat recent şi citat de Agerpres, Organizaţia Internaţională a Muncii avertizează că numărul şomerilor din întreaga lume va creşte în următorii cinci ani cu cel puţin 11 milioane, iar inegalităţile globale se vor agrava. „Peste 61 milioane de locuri de muncă au fost pierdute de la debutul crizei globale în 2008 şi estimările noastre arată că şomajul va continua să crească până la finele deceniului. Aceasta înseamnă că această criză a locurilor de muncă este departe de a se termina“, a declarat directorul general al OIM, Guy Ryder. Acesta a recunoscut că situaţia de pe piaţa muncii s-a îmbunătăţit în SUA, Japonia sau Marea Britanie şi a rămas robustă în Germania, dar a avertizat că situaţia este dificilă în mai multe economii avansate, în special în Europa.

Raportul OIM estimează că inegalitatea veniturilor va continua să se agraveze în condiţiile în care cei mai bogaţi 10% vor deţine 30-40% din veniturile totale, iar cei mai săraci 10% vor primi doar 2% din veniturile totale. Creşterea decalajelor salariale, combinată cu creşterea şomajului în rândul tinerilor şi scăderea încrederii în guvernele din întreaga lume pot contribui la tensiuni sociale, susţine OIM. (Cristina Zamfirescu)