Preţ de referinţă al cerealelor publicat săptămânal

▲ O comisie coordonată de Ministerul Agriculturii va stabili preţul de referinţă al produselor agricole, acesta urmând să fie publicat, săptămânal, pe site-ul Fondului de Garantare a Creditului Rural, instituţie care garantează creditele derulate prin Programul „Primul siloz“ ▲ Potrivit ministrului Agriculturii, Ilie Sârbu, sistemul de depozitare a seminţelor de consum nu ar trebui să ducă la modificarea preţului la produse, căci acesta nu va scădea sub cel de intervenţie stabilit de Uniunea Europeană ▲ Certificatul de depozit poate fi utilizat nu doar pentru garantarea creditului, fermierul putând vinde cantitatea de produse înscrisă în el ▲

Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) va publica, săptămânal, preţul orientativ al seminţelor ce vor putea fi stocate de fermieri pentru obţinerea certificatelor de depozit, în vederea garantării creditelor din Programul „Primul siloz“. „Administratorul (Fondul de Garantare a Creditului Rural - n.r.) este obligat să publice pe site şi în media preţul orientativ al produselor. Astfel, banca are posibilitatea să cuantifice valoarea garanţiei“, a declarat preşedinta FGCR, Veronica Toncea, citată de portalul recolta.eu.

Aceasta a explicat că stabilirea preţului de referinţă al seminţelor de consum va fi realizată de o comisie coordonată de Ministerul Agriculturii, care va cuprinde reprezentanţi ai producătorilor, depozitarilor şi ai Bursei Române de Mărfuri.

Apariţia pe piaţă destul de târziu a Programului „Primul siloz“ a fost explicată de Toncea prin faptul că certificatele nu erau securizate sau garantate în sistem.

Referitor la dobânzile practicate de bănci în acordarea creditelor garantate cu ajutorul certificatului de depozit, ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, a explicat că nu vor fi schimbate procedurile interne ale băncilor. „Lucrăm la formalizarea certificatelor. Băncile nu îşi vor schimba procedurile interne, întrucât certificatul de depozit va veni doar ca o garanţie suplimentară în acordarea creditului“, a declarat ministrul Ilie Sârbu.

Acesta a mai menţionat că instituirea sistemului de depozitare a seminţelor de consum nu ar trebui să ducă la modificarea preţului la produse, prin urmare, acesta nu va scădea sub cel de intervenţie stabilit de Uniunea Europeană, adăugând că preţul ar trebui să fie chiar mai mare.

În plus, ministrul Ilie Sârbu a spus că, până în prezent, sunt semnale că, din capacitatea totală de depozitare a României, de 14,4 milioane de tone, circa 6,6 milioane ar putea fi licenţiate, putând fi puse la dispoziţia Programului „Primul siloz“. Sârbu a mai precizat că licenţierea depozitelor se face la solicitarea scrisă a depozitarului adresată MAPDR.

Preşedinta FGCR, Veronica Toncea, a adăugat că acest certificat de depozit poate fi utilizat şi pentru a vinde cantitatea de produse înscrisă în el. „Certificatul de depozit poate fi negociat între două părţi, fermierul având posibilitatea să-l vândă unui potenţial cumpărător“, a spus Toncea. Ea a subliniat că unul dintre cele mai importante avantaje ale schemei de garantare pentru certificatele de depozit este că oferă posibilitatea ultimului deţinător al acestuia să încaseze valoarea certificatului de depozit în situaţia în care seminţele nu vor mai fi disponibile din diverse motive.

Certificatele de depozit sunt documente cu regim special, tipărite de imprimeria naţională, şi sunt puse la dispoziţia depozitarilor licenţiaţi. Tipărirea şi responsabilitatea evidenţei certificatelor de depozit revin Fondului de Garantare a Creditului Rural.

Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat la începutul lunii iulie, după o discuţie cu ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, că guvernul intenţionează să modifice o ordonanţă de urgenţă, care va permite agricultorilor să garanteze creditele cu certificate de depozit.

Ministrul Finanţelor a precizat atunci că Ministerul Agriculturii urmează să întocmească o bază de date cu toate silozurile care există în România şi va face licenţierea lor. Acest produs va veni, în primul rând, în sprijinul fermierilor, al bancherilor, al contabilizării producţiei agricole, al fiscalizării şi al eliminării concurenţei neloiale.

▲ Preţul grâului a ajuns la 0,38 lei/kilogram

Preţul grâului s-a prăbuşit din cauza condiţiilor meteorologice din ultima perioadă, dar şi din cauza intermediarilor. Asociaţia Producătorilor Agricoli (APA) Brăila reclamă situaţia deplorabilă în care a ajuns agricultura, prin faptul că un kilogram de grâu este vândut la ora actuală la un preţ mai mic decât cel al unui covrig. Potrivit preşedintelui APA, Costică Măcelaru, agricultorii sunt nemulţumiţi de faptul că preţul care le este oferit la valorificarea producţiei este derizoriu, până în 0,38 lei/kilogram, în vreme de un covrig de 50 de grame costă 0,5 lei.

Deşi înainte de a începe secerişul agricultorii sperau să obţină cel puţin 0,6 lei/kilogram de grâu, au avut surpriza să constate, după recoltare, că morarii le plătesc un preţ cuprins între 0,35 şi 0,38 lei/kilogram de grâu. „Nu vindem şi păstrăm grâul în hambare, prin magazii şi depozite, până când vom obţine un preţ mai bun care să ne permită să supravieţuim. Probabil că în toamnă nu vom mai însămânţa grâu şi vor rămâne suprafeţe mari de teren pârloagă“, a declarat Costică Măcelaru.