Recoltele de grâu și rapiță, mai slabe decât anul trecut

Recolta de grâu din acest an va fi „fără nici un dubiu” mai slabă decât anul trecut cu cel puţin 20%, iar producţia de rapiţă a suferit o pierdere de cel puţin 50%, susţine Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Salvarea pare să vină de la porumb şi floarea-soarelui, care în prezent se află într-o stare de dezvoltare normală, cu toate că excesul de umiditate a permis dezvoltarea agresivă a bolilor şi dăunătorilor. Nici la culturile de orz şi orzoaică nu sunt probleme pentru că au fost recoltate în bune condiţii, înainte de începerea ploilor.  

Potrivit şefului LAPAR, Laurenţiu Baciu, anul 2018 a fost pentru culturile agricole unul dintre cei mai capricioşi din ultimii câţiva zeci de ani, pentru că au fost consemnaţi absolut toţi factorii pe care îi poate dezvolta natura: secetă, inundaţii, grindină, furtuni şi exces de umiditate.

Baciu susţine că recoltatul la grâu încă nu s-a terminat, pentru că sunt zone unde apa nu permite intrarea utilajelor în câmp şi totul depinde de vreme.

„Cantitatea de precipitaţii a fost atât de mare că sunt zone întinse în care apa stă pe câmp, mai ales în Moldova. Nu avem de unde şti cât mai durează recoltatul la grâu. Nu ştiu dacă de la 1 iulie şi până în prezent cumu­lat pe fiecare oră am avut cinci zile bune pentru seceriş la grâu. Producţia totală pe zi ce trece tot scade şi va fi cu siguranţă mult mai slabă. (…) Cu siguranţă producţia va fi mai slabă anul acesta, fără nici un dubiu, cel puţin cu acele procente pe care le-am anunţat deja, circa 20%, iar pierderile, cu cât întârziem recoltatul, ele vor creşte şi producţia va fi mai mică faţă de anul trecut”, a explicat pentru Agerpres preşedintele LAPAR.

Acesta susţine că la ora actuală este greu de spus cât grâu din recolta acestui an va fi bun pentru panificaţie, dar în mod cert va fi o cantitate mai mare de grâu pentru furaj şi mai mică pentru panificaţie.

Dacă nu sunt probleme la culturile de orz şi orzoaică pentru că au fost recoltate în bune condiţii, înainte de începerea ploilor, la rapiţă, după „o secetă cruntă” în perioada în care această cultură avea nevoie de apă, fenomen ce a redus substanţial producţia, au fost şi zone, mai ales în centrul şi nordul ţării, unde majoritatea suprafeţelor au fost prinse de valul de precipitaţii.
În ceea ce privește porumbul, în prezent, după o perioadă de secetă la începutul perioadei de vegetaţie, acesta este într-o stare de dezvoltare normală pentru această perioadă, deşi, din cauza excesului de umiditate, au apărut boli şi dăunători foarte agresivi.

„La cum arată acum porumbul şi floarea-soarelui practic nu ar trebui să pierdem locurile ocupate anul trecut în Uniunea Europeană, la producţii, dar mai e mult până departe, cel puţin o lună la floarea-soarelui şi cel puţin două luni până începem recoltatul porumbului. Este greu de anticipat”, a spus Baciu.

El a menţionat că anul 2018 a fost cel mai atipic şi mai capricios raportat la cei 36 de ani ai săi de vechime în agricultură, „un an în care am avut parte de absolut toţi factorii pe care îi poate dezvolta natura”.

Anul trecut, România a raportat o producţie totală de cereale de aproape 27 milioane de tone, cu recorduri istorice la grâu, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi, struguri.
Producţia de grâu, secară şi triticale a fost de circa 10 milioane de tone, cu un randament de 4,83 tone la hectar, în timp ce la porumb, recolta „a sărit” la 14,5 milioane de tone, cu o medie de aproape 6 tone la hectar. Şi la floarea-soarelui a fost o producţie-record de 3,167 milioane tone în 2017, cu un randament de 2,72 tone la hectar.

Conform datelor statistice, în rândul statelor UE, România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. De asemenea, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.