Regulament nou pentru comercializarea produselor cosmetice

Data: 30 Martie 2009

▲ Categoria produselor cosmetice este controlată de inspectorii pentru protecţia consumatorului doar în momentul în care aceştia primesc de la producători însemnele de identificare a mărcilor ▲ Potrivit normelor legale, produsele cosmetice, implicit parfumurile, nu trebuie să pericliteze sănătatea umană, iar în compoziţia lor trebuie utilizate doar substanţe avizate de Ministerul Sănătăţii ▲ Parlamentul European s-a pronunţat şi el în favoarea unei noi reglementări în ceea ce priveşte comercializarea produselor cosmetice şi siguranţa consumatorilor în momentul achiziţiei acestora ▲

Deputaţii europeni s-au pronunţat asupra unui nou regulament, propus de Comisia Europeană, cu privire la siguranţa produselor cosmetice şi care vizează simplificarea reglementărilor din acest domeniu. Obiectivul primordial al legislaţiei revizuite este sporirea siguranţei produselor cosmetice prin introducerea unor „standarde minime“ în acest domeniu, cu scopul de a asigura protecţia şi sănătatea tuturor consumatorilor, se arată în raportul redactat de Dagmar Roth-Behrendt.

Propunerea se bazează pe patru aspecte: evaluarea siguranţei produselor cosmetice, utilizarea nano-materialelor la fabricarea produselor cosmetice, utilizarea substanţelor CMR (produse cancerigene, mutagene şi toxice pentru reproducere) în produsele cosmetice şi oferirea de informaţii referitoare la produsele cosmetice.

Pentru a reduce povara administrativă, Comisia a modificat forma juridică a documentului, dintr-o directivă într-un regulament, comasând în acelaşi timp mai multe texte legislative într-unul singur.

Conform regulamentului, persoanele responsabile de introducerea pe piaţă a produselor cosmetice trebuie să prezinte o evaluare a tuturor elementelor relevante referitoare la siguranţa acestora. Pentru a da asigurări că persoanele responsabile înţeleg pe deplin şi respectă cerinţele legale în acest domeniu, raportul PE solicită Comisiei să elaboreze orientări clare pentru siguranţa produselor cosmetice. De asemenea, deputaţii consideră că este necesar să se creeze şi instrumentele de control adecvate, cerând statelor membre să efectueze verificările.

Cu privire la siguranţa produselor cosmetice, prezenţa nano-materialelor în compoziţia acestora are consecinţe importante, deoarece unele dintre acestea pot prezenta riscuri la adresa sănătăţii şi a protecţiei consumatorilor. Regulamentul face deja referire la nano-materialele utilizate în produsele cosmetice (filtre UV, coloranţi, conservanţi), care trebuie avizate de Comisie. Cu toate acestea, deputaţii consideră că este necesară, în primul rând, o definiţie clară a nano-materialelor, precum şi o revizuire periodică a legislaţiei, ţinând cont că cercetarea acestora este în curs.

Etichete speciale

Parlamentul European a recomandat, având în vedere că în propunerea Comisiei nu se regăsea o definiţie a nano-materialelor, următorul enunţ: „un material insolubil sau bio-persistent, produs în mod intenţionat cu una sau mai multe dimensiuni externe sau cu o structură internă, la o scară de la 1 la 100 nm“.

La insistenţa deputaţilor europeni în cadrul negocierilor cu Consiliul, producătorii vor fi obligaţi să enumere nano-materialele folosite în produsele cosmetice şi să garanteze o etichetare adecvată.

Prevederi speciale sunt, de asemenea, incluse cu privire la utilizarea produselor CMR. Deşi aceste produse sunt deja interzise, regulamentul prevede şi câteva excepţii, cu condiţia ca CSPC să dea un aviz favorabil folosirii acestora în produsele cosmetice. Membrii PE consideră însă că o evaluare a „expunerii globale“ la substanţele CMR din toate provenienţele şi sursele (sectorul alimentar, produse cosmetice, alte produse de consum) este indispensabilă, solicitând ca CSPC să efectueze această evaluare în momentul în care îşi dă acordul pentru folosirea substanţei CMR într-un produs cosmetic.

Noile norme intră în vigoare în 2 ani

Un alt element important pentru protecţia consumatorilor îl reprezintă caracteristicile produsului prezentate în publicitatea şi etichetarea acestuia. Propunerea legislativă vizează în primul rând asigurarea validităţii declaraţiilor privind caracteristicile şi eficacitatea produsului, astfel încât cumpărătorii să nu poată fi duşi eroare sau să cumpere produse cosmetice pe baza unor declaraţii false. Deputaţii cer Comisiei Europene să verifice toate declaraţiile referitoare la produs, utilizate în prezent, şi să ia măsuri în cazul în care constată discrepanţe.

Regulamentul va intra în vigoare după publicarea în „Jurnalul Oficial al UE“ şi va fi aplicabil după 24 luni, cu excepţia unor prevederi legate de substanţele CMR şi nano-materialele.

70% dintre produse sunt contrafăcute

Un studiu dat publicităţii anul trecut sublinia faptul că piaţa românească este saturată de produse contrafăcute. Astfel, aproape 70% din produsele de pe piaţă erau contrafăcute sau false, între cele două categorii existând anumite diferenţe. Astfel, produsul fals foloseşte numele unui produs, însă conţinutul este diferit de cel avizat de autorităţi, iar produsul contrafăcut este cel care ia un nume asemănător unei mărci pentru a păcăli clientul.

Pentru a putea efectua controale în sectorul produselor cosmetice, producătorii trebuie să pună la dispoziţia inspectorilor produsul original, pentru a se putea diferenţia astfel falsurile.

În ceea ce priveşte elementele de siguranţă după care consumatorul s-ar putea ghida la achiziţia cosmeticelor, codul de bare trebuie citit de cumpărător pentru a descoperi ţara de provenienţă, modul de etichetare este important şi trebuie verificat, firmele de renume mondial utilizând inscripţii sofisticate tocmai pentru a fi mai greu de contrafăcut.

▲ Lista alergenilor din parfumuri

Poducătorii, importatorii, distribuitorii şi comercianţii de parfumuri şi alte produse cosmetice sunt obligaţi să se conformeze directivelor europene 76/768/CEE şi 2003/15/CE care impun precizarea pe etichetele cosmeticelor care se vând în România (ca şi în UE) a tuturor substanţelor componente şi menţionarea expresă a substanţelor cu potenţial alergen.

Din 100 de substanţe posibil alergene, 26 au fost puse de specialiştii europeni pe o listă neagră, ceea ce înseamnă că prezenţa unei substanţe de pe listă în compoziţia unui anumit parfum/produs cosmetic obligă la o etichetare corespunzătoare, care să avertizeze potenţialii cumpărători.

Eugenolul sau geraniolul sunt alergeni prezenţi în 90% din parfumurile pentru femei şi mai toate marile mărci de parfumuri utilizează chimicale alergene. Opium figurează împreună cu Red şi Poison, în fruntea unei liste publicate în anul 2000 de cercetători americani, care clasează parfumurile în funcţie de posibilitatea de a provoca crize de astm. Potrivit specialiştilor, gradul de nocivitate a substanţelor alergene diferă foarte mult, acelaşi parfum putând cauza sufocarea unui alergic fără a avea nici un efect negativ asupra altor persoane.

Lista substanţelor alergene folosite în industria cosmeticelor, a căror semnalare prin etichetare este obligatorie:

1. 2-benzilideneheptanal

2. alcool benzilic

3. alcool cinamic

4. citral

5. eugenol

6. 7-hidroxicitronelal

7. isoeugenol

8. alcool amilcinamic

9. salicilat de benzil

10. aldehidă cinamică

11. cumarină