Reguli noi pentru stoparea „abuzului de putere a marilor comercianţi“

▲ Termenele de plată, delistarea unui produs agroalimentar sau definirea costului de achiziţie efectiv sunt doar câteva dintre modificările incluse în Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor agroalimentare, solicitate de producătorii români în relaţia cu marile lanţuri de magazine ▲ Potrivit MAPDR, neadoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă ar conduce la menţinerea şi restrângerea ofertei de produse agroalimentare româneşti ▲

Ministerul Agriculturii a publicat pe site modificările aduse Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor agroalimentare, acest proiect urmând să fie aprobat de Executiv, cel mai probabil, în această săptămână.

Potrivit proiectului, articolul 17 al Ordonanţei 99 a fost completat cu câteva definiţii cerute de furnizorii de produse agroalimentare între care şi definirea costului de achiziţie efectiv. Conform textului din proiect, acesta reprezintă preţul unitar net care apare pe factura de achiziţie. „Costul de achiziţie efectiv se obţine prin scăderea discountului oferit de furnizor din preţul de listă, la care se adaugă cheltuielile directe specifice revânzării, costul transportului şi costurile generate de serviciile prestate de comerciant şi facturate furnizorului“, se menţionează în proiectul de ordonanţă, scrie Agerpres.

De asemenea, în proiect se specifică clar că este interzis oricărui comerciant să impună furnizorului de produse alimentare plata de servicii care nu au legătură directă cu operaţiunea de vânzare şi care nu sunt cuprinse în costul de achiziţie efectiv, fiind, de asemenea, interzis să solicite furnizorului să nu vândă altor comercianţi aceleaşi produse la un preţ unitar net mai mic sau egal cu cel cu care a achiziţionat el însuşi produsele respective.

Proiectul cuprinde două articole noi care se referă la delistare şi la termenele de plată, alte solicitări ale producătorilor.

Astfel, în document se specifică faptul că delistarea de către comerciant a unui produs alimentar al furnizorului trebuie să se realizeze prin notificare prealabilă cu 60 de zile, comerciantul având obligaţia să menţină la vânzare, în spaţiile de comercializare, produsele alimentare livrate de furnizor, pe toată durata existenţei stocului la comerciant. În caz contrar, comerciantul are obligaţia să restituie furnizorului contravaloarea sumelor aferente plătite de acesta pentru prezenţa produselor în magazin.

Refuzul recepţiei produselor alimentare de către comerciant

Proiectul de act normativ prevede refuzul recepţiei produselor alimentare de către comerciant numai dacă nu sunt îndeplinite prevederile legale privind calitatea produselor alimentare, cantităţile prevăzute în contract sau termenele de livrare, prevederile legale de ambalare şi de etichetare, precum şi cele privind temperatura şi umiditatea corespunzătoare produsului pe durata transportului.

În situaţiile în care verificarea cantitativă a comenzii nu este posibilă la momentul livrării, comerciantul notifică în termen de maximum 48 de ore furnizorului de produse alimentare neconcordanţa între cantitatea livrată şi cea comandată, se arată în proiectul de act normativ.

Termenul de plată convenit pentru produsele alimentare contractate şi livrate nu poate fi mai mare de 20 de zile calendaristice pentru produsele proaspete şi de 45 de zile calendaristice pentru restul produselor de la data recepţiei mărfii.

În cazul în care plata nu se efectuează în termenul prevăzut în contract, cel care are obligaţia de plată plăteşte contravaloarea produselor alimentare, plus o dobândă zilnică egală cu dublul dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale.

De asemenea, în cazul neefectuării plăţii la termenul stabilit în contract, debitorul este pus în întârziere fără nici o formalitate, fără a fi notificat şi suportă penalităţi de întârziere de la această dată. Potrivit proiectului, încălcarea acestor prevederi se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei.

Definiţii clare pentru discount şi produs alimentar

Modificările din actul normativ menţionat cuprind şi definiţii clare pentru produs alimentar sau „aliment“, dar şi pentru produsul proaspăt. De asemenea, sunt incluse definiţii pentru discount (orice avantaj financiar direct aplicat la lista de preţ de furnizorul de produse alimentare), dar şi pentru listarea şi delistarea produselor.

De asemenea, vânzare în pierdere înseamnă orice vânzare la un preţ egal sau inferior costului de achiziţie efectiv.

Prezenta ordonanţă va intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în „Monitorul Oficial“ al României, după aprobarea Executivului.

Potrivit MAPDR, aceste modificări au fost necesare având în vedere că relaţiile comerciale între furnizorii şi comercianţii de produse agroalimentare existente în prezent defavorizează micii producători şi procesatori de produse alimentare. „În faţa abuzului de putere a marilor comercianţi, producătorii sunt nevoiţi să-şi vândă produsele în condiţii financiare nefavorabile, uneori chiar în pierdere, acest lucru conducând la dispariţia acestora de pe piaţă şi la restrângerea de oferte de produse alimentare, cu influenţe negative asupra satisfacerii cererii de consum a populaţiei şi, în final, cu efecte negative privind asigurarea securitătii alimentare a populaţiei din România“, precizează MAPDR.

Potrivit MAPDR, neadoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă ar conduce la menţinerea şi restrângerea ofertei de produse agroalimentare româneşti, cu influenţe negative asupra valorificării economice mai bune a potenţialului de producţie şi a satisfacerii cererii de consum a consumatorilor.