Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Remeş vrea să schimbe legea privind despăgubirile pentru culturile agricole
▲ Societăţile de asigurări de pe piaţa românească nu asigură şi nu-şi asumă riscul pentru secetă şi îngheţ ▲ Agricultorii care au înregistrat pagube la culturile de toamnă din cauza secetei vor primi despăgubiri de până la 70% din valoarea cheltuielilor totale cu înfiinţarea şi întreţinerea, dacă culturile au fost asigurate, sumele urmând să fie achitate până la 1 august ▲
Ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remeş, a declarat că intenţionează să schimbe legea referitoare la acordarea despăgubirilor pentru culturile agricole (Legea 381 din 2002), argumentând că aceasta a fost adoptată „cu dedicaţie“, pentru cei care au încasat poliţele de asigurare. „Dacă voi avea zile, voi încerca să o schimb. Societăţile de asigurări de pe piaţa românească nu asigură şi nu-şi asumă riscul pentru secetă şi îngheţ şi în lege s-a prevăzut, la un mod condamnabil, că statul, dacă cei doi fac împreună asigurare, achită 50% din poliţă“, a spus Remeş. Despăgubiri doar pentru culturile asigurate Guvernul a decis miercuri că agricultorii, care au înregistrat pagube la culturile de toamnă din cauza secetei, vor primi despăgubiri de până la 70% din valoarea cheltuielilor totale cu înfiinţarea şi întreţinerea, dacă culturile au fost asigurate, sumele urmând să fie achitate până la 1 august. „Vom plăti aceşti bani până cel târziu la 1 august, tuturor celor îndreptăţiţi, pentru ca aceştia să aibă posibilitatea să intre în noul an agricol“, a spus Remeş, după şedinţa de Guvern. Nivelul despăgubirilor va fi stabilit gradual, în funcţie de nivelul de afectare a culturilor, în conformitate cu Legea 381/2002. Potrivit legii, în situaţia în care o cultură este afectată de secetă în proporţie mai mare de 30%, Ministerul Agriculturii acordă despăgubiri, prin hotărâre de Guvern, până la nivelul a 70% din cheltuielile dovedite, efectuate pe hectar până la data declarării fenomenului de calamitate. Ministrul a spus că firmele sau producătorii individuali trebuie să prezinte documente, iar cheltuielile recunoscute sunt cele cu sămânţa, cu îngrăşămintele, pesticidele, lucrările mecanice şi manuale şi irigaţiile, iar din totalul acestor cheltuieli vor fi scăzute alocările bugetare acordate deja. Ministrul a atras atenţia că vor apărea diferenţe mari în cuantumul despăgubirilor, în funcţie de tipul de cultură. Remeş a atras atenţia că despăgubirile vor fi date în baza facturilor, care vor fi verificate direct la furnizori. „Urmărim ca acele facturi să fi fost înregistrate la furnizori, să fi apărut după ele venituri şi să fi plătit taxe şi impozite la stat. Urmărim să eliminăm din dosare orice intenţie de fraudă“, a spus Remeş. Aproape 600 de mii de hectare afectate Ministrul a spus că este vorba de aproximativ 400 de mii de hectare de grâu afectate între 30 şi 100%, circa 40 de mii de hectare cultivate cu orz şi orzoaică de toamnă şi circa 141 de mii de hectare de rapiţă. Numărul de judeţe afectate este de 22, aflate în sudul şi estul ţării, iar în judeţele Arad şi Timiş au fost afectate suprafeţe mici din culturile de toamnă. Potrivit datelor din teren, cele mai mari suprafeţe de culturi cu grâu afectate se află în judeţele Teleorman, Ialomiţa, Călăraşi, Dolj, Giurgiu şi Vaslui, pentru culturile de orz şi orzoaică cele mai întinse suprafeţe se regăsesc în judeţele Teleorman, Ialomiţa şi Constanţa, iar în cazul culturilor de rapiţă, terenurile cele mai afectate sunt în judeţele Ialomiţa, Vaslui, Călăraşi şi Constanţa. Ministrul a spus că nu cunoaşte în prezent sumele necesare, dar acestea vor fi precizate la rectificarea bugetară, care ar putea avea loc săptămâna viitoare. Jumătate din producţia de grâu din Vrancea a fost afectată Seceta a redus la jumătate producţia la culturile de grâu şi a compromis în totalitate culturile de rapiţă. Conform lui Costică Neaţă, directorul Direcţiei Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală (DADR) Vrancea, producţiile estimate la grâu sunt de 2.000-2.300 kilograme/hectar, în condiţiile în care unii producători sperau să obţină şi producţii de 5.000-5.500 kilograme pe hectar. „În toamnă s-au băgat bani mulţi în pământ, dar seceta a distrus culturile în proporţie de 40%-50%. La rapiţă, seceta a compromis total culturile“, a spus Neaţă. Estimările DADR Vrancea arată că pagubele produse de secetă sunt evaluate la aproximativ 20 de milioane de lei. În total au fost afectate de secetă 34.520 hectare culturi agricole, proprietarii a aproximativ 20.000 de hectare neputând fi despăgubiţi din cauză că nu şi-au asigurat culturile. Va creşte preţul pâinii Preţul pâinii va creşte într-o proporţie foarte mare din cauza secetei cu care se confruntă producţia agricolă în acest an, a declarat, marţi, într-un interviu acordat BBC, Adrian Porumboiu, proprietarul unora dintre cele mai mari exploataţii agricole din România. „Preţul pâinii va creşte, indiscutabil, pentru că, într-o proporţie foarte mare, este determinat de preţul grâului. Atât timp cât preţul grâului va creşte, şi va creşte cu siguranţă, inevitabil şi preţul pâinii se va mări“, a afirmat acesta. Producţia de grâu din România s-a diminuat mult, în acest an, faţă de cea din anii precedenţi, potrivit lui Porumboiu. „Ce se întâmplă în Rusia, Ucraina, şi valul de secetă care a cuprins această parte a Europei ne-a cuprins şi pe noi şi zona asta, să spun, a Podişului Moldovei. Prin urmare, preţul mărit nu reprezintă pentru cei care sunt în breaslă nici un fel de surpriză“, a afirmat Porumboiu.