România a birocratizat excesiv accesul la fondurile europene

România are o birocraţie excesivă în accesarea de fonduri europene, cu proiecte pentru care trebuie completate câte 5.000 de pagini şi cu reglementări suplimentare faţă de cele cerute de instituţiile europene, a declarat comisarul european pentru politica regională, Corina Creţu. Comisarul a precizat că va lucra cu autorităţile naţionale pentru a simplifica procedurile.

Aflată în România pentru a discuta cu autorităţile centrale şi locale soluţii de accelerare a ritmului de implementare a proiectelor europene, în vederea unei mai bune absorbţii a banilor europeni de către România, Corina Creţu, comisar european pentru politica regională, a criticat procedurile complicate care îngreunează accesul la fondurile europene.

„Sunt conştientă că accesarea fondurilor europene a devenit un proces foarte complex şi foarte mulţi abandonează ideea de a mai folosi fonduri europene. Noi avem reguli europene. Din păcate, la aceste reguli europene România a adăugat o birocraţie excesivă. Este singura ţară unde avem proiecte în care trebuie completate 5.000 de pagini de formulare. Aşa ceva este inacceptabil din punctul meu de vedere”, a afirmat Corina Creţu, la conferinţa „În dialog cu cetăţenii” care a avut loc la Zalău.

În opinia sa, cea mai mare parte a timpului alocat unui proiect trebuie dedicat implementării acestuia, şi nu întocmirii documentaţiilor.

Comisarul european a mai arătat că regiunile cu rată mare de succes în privinţa absorbţiei banilor europeni sunt cele care simplifică procedurile, care ajută beneficiarii, care acordă asistenţă tehnică şi care încurajează inovarea. „Cele mai multe state membre au ajuns la nivelul de a depune proiecte în format electronic”, a subliniat Corina Creţu.
Corina Creţu a precizat că va lucra cu autorităţile naţionale pentru a simplifica procedurile şi pentru a găsi un echilibru între acest lucru şi controlarea modului în care sunt folosite fondurile europene. În replică, Rovana Plumb, ministrul delegat pentru fonduri europene, a susţinut că autorităţile române au început deja procesul de simplificare a birocraţiei privind accesarea fondurilor europene şi că acesta este finalizat în proporţie de 80%.

La conferinţă au mai participat, din partea Comisiei Europene, şeful Comisiei REGI, Lambert von Nistelrooij, şi şeful Unităţii pentru România în cadrul DG Regio al CE, Carsten Rass­musen, care s-au declarat optimişti privind accelerarea absorb­ţiei fondurilor europene de către ţara noastră. Rassmusen a arătat însă că, din punct de vedere al cifrelor, România are, pentru moment, „un lung şir de zerouri”.

Oficialul a participat şi la un alt eveniment dedicat absorbţiei fondurilor europene, la Cluj-Napoca, organizat de Agenţia Naţională de Dezvoltare Nord-Vest, unde a explicat celor prezenţi că regulile de gestionare a fondurilor europene, uneori prea stufoase, sunt impuse pentru ca România să nu repete greşeli pe care statele vestice le-au făcut deja în trecut. „Am supralegiferat toate lucrurile. De ce? Pentru că toată lumea ne spune că nu ne putem permite să facem greşeli la nivelul CE. Din păcate, acest lucru duce la frică, oamenilor le este frică să profite de aceste oportunităţi care sunt acolo”, a spus Rassmusen.

La rândul său, şeful Comisiei REGI a Parlamentului European, Lambert von Nistelrooij, a ţinut să atenţioneze autorităţile române că trebuie să mărească ritmul absorbţiei fondurilor europene, pentru că altfel există riscul ca alte state UE să ridice, în viitor, problema acordării unei finanţări mai scăzute pentru ţara noastră, în condiţiile în care banii nu sunt cheltuiţi.