România exportă masiv ingineri în toată lumea

Reprezentanţii Alianţei Române a Universităţilor Tehnice (ARUT) atrag atenția asupra unui nou fenomen - migrarea masivă a inginerilor. Rectorii universităţilor tehnice consideră că în momentul de faţă nu există o corelaţie pozitivă între strategia de dezvoltare a României şi modul în care sunt alocate şi divizate resursele în învăţământul superior, potrivit Agerpres.

Cererea pe piaţa muncii de absolvenţi bine pregătiţi ai învăţământului tehnic este foarte mare, în condițiile în care inginerii români pleacă masiv în alte ţări unde au mai multe oportunităţi de a se dezvolta profesional, dar sunt și mai bine plătiți.

Într-o întâlnire a rectorilor universităţilor tehnice din România, care a avut loc recent la Iaşi, s-a discutat pe larg problema crizei de ingineri. „Trebuie să începem să conştientizăm faptul că ne pleacă şi inginerii, nu numai doctorii. Exportăm ingineri masiv în toată lumea, nu numai în Europa. Îmi dădea cineva un exemplu că la o firmă de proiectare din Viena, 70% din inginerii proiectanţi provin din România. Acest export masiv de inginerie îl vom resimţi la un moment dat, în viitorul mai mult sau mai puţin apropiat, aşa cum resimţim acum lipsa doctorilor”, a atras atenţia Radu Văcăreanu, rectorul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, citat de Agerpres. Acesta a punctat că, „ne dorim sau nu, ne îndreptăm spre o societate foarte tehnologizată. Tehnologia este peste tot, inginerii nu-i vedem pentru că nu-i avem. Sunt extrem de puţini ingineri raportat la cererea masivă care există”.

Văcăreanu este de părere că în momentul de faţă nu există o corelaţie pozitivă între strategia de dezvoltare a României şi modul în care sunt alocate şi divizate resursele în învăţământul superior. „Consider că învăţământul tehnic este cel care va contribui decisiv, în următoarea perioadă foarte lungă de timp, în care salturile acestea tehnologice trebuie să fie urmate de o implementare efectivă. În acest moment suntem pregătiţi, pe de o parte, să intrăm în etapa efectivă a strategiilor şi soluţiilor pe care ni le-am propus. Consider că această regrupare a ingineriei este şi va fi absolut benefică pentru dezvoltarea României”, a spus rectorul Universităţii de Construcţii din Bucureşti.

Și rectorul Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Dan Caşcaval, a făcut o pledoarie pentru importanţa inginerilor într-o societate dominată de tehnologie. „Într-o Românie care se dezvoltă, majoritatea absolvenţilor studiilor universitare sunt absolvenţi de ştiinţe umaniste, iar majoritatea locurilor alocate pentru studii universitare bugetate sunt pentru ştiinţele umaniste. Sunt foarte bune, sunt necesare şi aceste ştiinţe, dar, într-o societate care se dezvoltă, rolul inginerilor trebuie să fie mult mai evident şi mai puternic. Citeam într-o analiză financiară că România are nevoie în acest moment de 150.000 de ingineri”, a precizat Caşcaval.

Rectorul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, Vasile Ţopa, a vorbit despre cererea mare pe piaţa de muncă din vestul țării a inginerilor bine pregătiţi, într-un context în care presiunea mediului economic este „uriaşă”. „Profilul tehnic, dacă a avut un moment de regres după revoluţie, şi a avut, trebuie să recunoaştem, astăzi, este într-un loc în care decizia noastră e încotro vrem să mergem”, a adăugat el.

Pe de altă parte, Viorel Aurel Şerban, rectorul Universităţii Politehnice Timişoara, a susţinut că tot mai mulţi specialişti sunt interesaţi să se întoarcă în ţară pentru a munci pe aceleaşi salarii ca în Occident. În opinia sa, soluţia derivă şi dintr-o preocupare mai intensă a universităţilor de a veni în întâmpinarea mediului economic.