Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială România, în afara reţelei paneuropene ENTSOG

România, în afara reţelei paneuropene ENTSOG

Data: 18 Decembrie 2009

Principalii transportatori europeni de gaze au pus bazele unei reţele paneuropene (ENTSOG), al cărei scop este uniformizarea reglementărilor în întreaga reţea continentală de conducte z România nu se regăseşte, deocamdată, printre ţările participante

Traseul conductelor de gaz are un punct sensibil, respectiv zonele de graniţă, atrage atenţia publicaţia germană „Deutsche Welle“. „Gazul francez nu poate intra în conductele germane. Dar invers e posibil“, explică Stephan Kamphues, directorul E.ON Gastransport GMBH, potrivit căruia „odorizarea gazului francez se face la o presiune diferită decât se practică în Germania. Or, aşa ceva nu poate fi acceptat, deocamdată, în reţelele germane“.

Kamphues a devenit, la 1 decembrie, şi preşedintele ENTSOG, o asociere sub auspiciile Comisiei Europene a 31 de transportatori din 21 de state ale Uniunii, menită să uniformizeze reglementările în întreaga reţea continentală de conducte de gaze, care este atât de lungă încât, pusă cap la cap, ar face ocolul planetei de cinci ori. Pe lista fondatorilor nu figurează, deocamdată, România, scrie „DW“.

În principiu, rezultatul urmărit este posibilitatea unei aprovizionări stabile şi a unei concurenţe mai puternice pe piaţa livrărilor de gaz în interiorul Uniunii, în condiţii de transparenţă sporită, întrucât, deocamdată, problema cea mai mare a ofertanţilor de resure naturale este accesul dificil la transportatori.

Gero Lücking, membru în consiliul director al unuia dintre aceşti furnizori independenţi şi de calibru mai mic, este, însă, sceptic: „Contează cine domină în această asociere şi care e spiritul afacerii. Avem nevoie de o instituţie neutră, care să înţeleagă transportul de gaze ca pe un simplu serviciu şi căreia să nu-i pese al cui gaz transportă“.