Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
România, locul 33 în Europa la puterea de cumpărare
În România, puterea de cumpărare pe cap de locuitor a crescut cu aproape 12% anul trecut faţă de 2015. Totuşi, venitul înregistrat aici reprezintă doar o treime din media europeană. Bucureştenii au cea mai mare putere de cumpărare, de 6.288 de euro pe cap de locuitor, cu 50% peste media pe ţară, în timp ce judeţul Vaslui ocupă ultimul loc între cele 41 de judeţe din România, cu 3.054 de euro.
Cu o putere medie de cumpărare sau venit disponibil pe cap de locuitor de 4.181 de euro, România rămâne pe locul 33 în clasamentul european, la fel ca în 2015, însă cu mult sub puterea medie de cumpărare, de 13.672 de euro pentru cele 42 de ţări europene analizate de GfK, companie internațională de cercetare.
Indicele privind puterea de cumpărare reprezintă venitul anual disponibil pe cap de locuitor, după scăderea taxelor şi a contribuţiilor sociale. Sau, potrivit unei alte definiţii, puterea de cumpărare este dată de raportul dintre indicele de creștere a veniturilor de natură salarială și indicele prețurilor de consum. Creșterea ei se poate realiza numai dacă aceste venituri se majorează mai repede decât cresc prețurile produselor și serviciilor achiziționate din banii câștigați prin muncă.
Europenii înregistrează o putere de cumpărare pe persoană în uşoară creştere în 2016, comparativ cu anul trecut, venitul net disponibil al populaţiei variind însă substanţial între cele 42 de ţări analizate în studiul GfK. Topul primelor zece ţări din Europa după puterea de cumpărare este condus de Liechtenstein (cu 63.011 euro), urmat de Elveţia (42.300 euro), Luxemburg (30.248 euro), Norvegia, Islanda, Danemarca, Austria, Suedia, Germania şi Marea Britanie. La polul opus, potrivit GfK, se situează Belarus, Republica Moldova şi Ucraina.
Venitul înregistrat de România reprezintă aproximativ o treime din media europeană. Totuşi, în comparaţie cu 2015, puterea nominală de cumpărare pe cap de locuitor a crescut cu aproape 12%.
Bucureştenii au cea mai mare putere de cumpărare, de 6.288 de euro pe cap de locuitor, cu 50 de procente peste media pe ţară, valoare care plasează locuitorii capitalei la aproximativ acelaşi nivel cu locuitorii din Polonia (locul 29 în Europa). Următoarele judeţe în topul puterii de cumpărare sunt Timiş (4.987 euro), Cluj (4.931 euro), Ilfov (4.916 euro), Braşov (4.537 euro), Constanţa (4.523 euro), Sibiu (4.426 euro), Arad (4.349 euro), Prahova (4.316 euro) şi Argeş (4.263 euro).
Studiul arată că judeţele aflate în top 10 sunt singurele cu o putere de cumpărare peste media naţională, toate celelalte 31 situându-se sub aceasta. Judeţul Vaslui ocupă ultimul loc între cele 41 de judeţe din România, puterea de cumpărare a locuitorilor săi fiind de 3.054 de euro, cu 28% sub media pe ţară şi la aproximativ acelaşi nivel de venit disponibil cu locuitorii Serbiei sau Macedoniei (poziţia 35, respectiv 36 în Europa).
Conform studiului GfK, un total de aproximativ 9.180 miliarde de euro este suma disponibilă consumatorilor europeni în 2016 pentru cheltuieli şi economisire. `Acest lucru corespunde unei puteri medii de cumpărare pe locuitor de 13.672 de euro pentru cele 42 de ţări analizate, ceea ce reprezintă o creştere nominală de aproximativ 0,3%. Creşterea scăzută a puterii de cumpărare medie la nivel european se datorează în principal efectelor cursului de schimb şi stagnării ratelor de creştere în unele dintre cele mai mari ţări. Cu toate acestea, multe ţări au rate de creştere de peste 5 procente, inclusiv Islanda, Bulgaria, România, Estonia, Cehia, Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Malta, Slovacia, Luxemburg şi Letonia”, se menţionează în concluziile studiului GfK.