România, pe ultimele locuri în UE la siguranța rutieră

Autorităţile de la Bucureşti susțin că se produc multe accidente rutiere grave în țară, cu o medie zilnică de circa cinci decese. Oficialii Băncii Mondiale propun crearea unei baze de date cu cele mai periculoase sectoare rutiere din România. Țara noastră are obligația să reducă cu 50% numărul victimelor din accidente rutiere până în anul 2020 faţă de valorile înregistrate în 2010.

România se clasează pe ultimele locuri la capitolul siguranţă rutieră, conform statisticilor europene privind accidentele rutiere şi consecinţele acestora. Secretarul de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Mihai Tămâian, a declarat în cadrul unei conferinţe dedicate siguranţei rutiere că pierderile de vieţi omeneşti în urma accidentelor rutiere sunt de aproximativ 1.900 pe an, cu o medie zilnică de circa cinci decese, iar numărul persoanelor rănite grav pe şosele este de peste 8.000 pe an. „Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, România şi-a însuşit obiectivele acestea în domeniul siguranţei rutiere, şi anume reducerea cu 50% a numărului de victime ale accidentelor rutiere până în anul 2010 faţă de valorile înregistrate în 2001, şi ulterior până în anul 2020 faţă de valorile înregistrate în 2010”, a afirmat Tămâian, potrivit Agerpres.

Comisarul european pentru transporturi, Violeta Bulc, consideră că această creştere alarmantă a numărului de accidente rutiere este legată de numărul tot mai mare de vehicule pe șosele şi de infrastructura nedezvoltată.

De aceeași părere este și Radoslaw Czapski, specialist în cadrul Băncii Mondiale (BM), potrivit căruia numărul îngrijorător de mare al accidentelor din România se datorează creşterii numărului autovehiculelor din trafic și a infrastructurii rutiere. La acestea se adaugă, însă, nerespectarea limitelor de viteză de către conducătorii auto și neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic.

Specialistul are şi câteva recomandări pentru creşterea siguranţei în trafic. „Unele dintre cele mai uzuale practici în reducerea numărului de accidente rutiere includ instalarea unor obstacole pe mijlocul sau pe marginea străzilor, introducerea de linii de marcaje tactile pe mijlocul şi pe marginea străzilor pentru alertarea conducătorilor auto. În intersecţiile din zonele cu viteze mari, se va instala un sens giratoriu pentru controlarea vitezei vehiculelor sau semne de circulaţie bine proiectate”, spune Radoslaw Czapski, într-o analiză publicată pe site-ul BM şi preluată de Agerpres.

Czapski critică, pe de altă parte, legislaţia rutieră din România, pe care o consideră „complicată, netransparentă, depăşită şi inflexibilă”, dar şi absenţa unor programe de instruire pentru conducătorii profesionişti. „Toate acestea se adaugă la problemele semnificative cu care se confruntă cetăţenii români în trafic în fiecare zi”, precizează analistul.

Implicarea Băncii Mondiale în problema siguranţei rutiere din România se datorează faptului că, pentru îndeplinirea obiectivelor din Strategia Naţională pentru Siguranţa Rutieră, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a solicitat instituţiei internaţionale să acorde asistenţă tehnică şi să realizeze o analiză a proceselor şi activităţilor de management al infrastructurii pentru siguranţa rutieră.

Astfel, în urma evaluării realizate, BM a făcut o listă de recomandări care include: înfiinţarea unei baze de date a Punctelor Negre pentru identificarea sectoarelor rutiere periculoase; reglementări şi standarde tehnice actualizate de siguranţă rutieră; ameliorarea feedback-ului de informaţii către CNAIR în ceea ce priveşte accidentele cauzate de infrastructură; sesiuni de instruire pentru toţi factorii interesaţi în siguranţa rutieră.