Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială România se opune plafonării plăţilor directe

România se opune plafonării plăţilor directe

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Cristina Zamfirescu - 07 Iulie 2018

România nu susţine plafonarea plăţilor directe către fermieri şi nici reducerea bugetului PAC (Politica Agricolă Comună), care trebuie să fie cel puţin la nivelul celui actual, a afirmat ministrul agriculturii, Petre Daea, în cadrul întâlnirilor pe care le-a avut cu omologii din Germania şi Austria. Potrivit ministrului, până în prezent, 14 state resping plafonarea plăţilor directe sau cer să fie lăsată la decizia statului membru.

Pentru România este deosebit de important ca noua Politică Agricolă Comună să îşi păstreze structura pe cei doi piloni, iar povara administrativă pentru fermieri să fie redusă, aceasta fiind poziţia ministrului Daea afirmată în dialogul pe care l-a avut recent cu Elisabeth Kostinger, ministrul federal pentru sustenabilitate şi turism, arată un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„Austria (care a preluat la 1 iulie preşedinţia Consiliului Uniunii Europene - n.r.) îşi propune să avanseze negocierile privind alocările financiare pentru Politica Agricolă Comună. (...) La fel ca şi România, Austria consideră că PAC trebuie să beneficieze de un buget cel puţin la nivelul celui actual. Pentru România este deosebit de important ca noua Politică Agricolă Comună să îşi păstreze structura pe cei doi piloni, să existe flexibilitate între aceş­tia, iar povara administrativă pentru fermieri să fie redusă pentru a putea răspunde obiectivelor privind securitatea alimentară”, se menţionează în comunicatul citat.

Pe de altă parte, în cadrul unei alte întâlniri avute la sfârşitul lunii iunie cu ministrul federal pentru alimentaţie şi agricultură din Germania, Julia Klöckner, oficialul român a precizat faptul că nu susţine plafonarea plăţilor directe către fermieri, temă esenţială pentru PAC.

„Avem un interes comun - să ne conectăm pe obiective puternice. Ne bucurăm că împărtăşim acelaşi punct de vedere cu Germania, întrucât nici România nu susţine plafonarea plăţilor directe către fermieri, temă esenţială pentru PAC şi, implicit, pentru agricultura românească”, a arătat ministrul român al agriculturii.

La rândul său, omologul german a declarat că este necesară colaborarea pentru a ajunge la un concept unitar pentru viitoarea politică agrară.

„Este important să cunoaştem situaţia agriculturii în ţările noastre partenere din UE. Dorim să identificăm punctele comune în poziţiile noastre şi să colaborăm la un concept unitar pentru viitoarea politică agrară. Relaţiile bune şi dialogul cu partenerii europeni sunt obligatorii. Ele reprezintă premisa pentru a întări unitatea în Europa - de aceea voi intensifica în continuare colaborarea bazată pe încredere cu România”, a spus ministrul german.

Klöckner a explicat, totodată, că fermierii europeni trebuie să depăşească o serie de provocări şi, de aceea, o politică agrară comună, modernizată şi nebirocratică, va trebui pe viitor să creeze condiţii viabile pentru aceştia. În cadrul vizitei de la Berlin au mai fost abordate subiecte legate de priorităţile preşedinţiei României la Consiliul UE, identificarea unor puncte comune de interes pe care Germania ar putea să le susţină, precum şi organizarea unor acţiuni comune pe perioada Expoziţiei Internaţionale Săptămâna Verde 2019 (perioada 18-27 ianuarie 2019), în vederea creşterea vizibilităţii României în plan internaţional.

Potrivit datelor furnizate Agerpres de şeful MADR, până în prezent 22 state vor menţinerea sau creşterea bugetului PAC, în timp ce patru state se opun, iar restul nu s-au pronunţat clar. În cazul plafonării plăţilor directe, 14 state o resping sau cer să fie lăsată la decizia statului membru.

Confruntată cu un deficit de finanţare cauzat de ieşirea Marii Britanii din UE, Comisia Europeană a propus, la începutul lunii mai, reducerea bugetului PAC cu 5%, până la 365 miliarde de euro, ceea ce a stârnit numeroase reacţii negative. Comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, a explicat că dacă nu se majorează întregul buget al UE, singura modalitate de a aloca mai multe fonduri pentru PAC ar fi tăierile de la alte capitole.