România, tot mai jos în topul competitivităţii

Datele Eurostat privind valorificarea resurselor materiale, între anii 2000 şi 2016, arată că România este singura ţară europeană care a scăzut la acest indicator, în timp ce celelalte state au urmat o traiectorie ascendentă. Raportul Competitivităţii Globale arată că țara noastră a coborât, în ultimul an, şase locuri, ajungând de pe locul 62 pe locul 68 în lista celor 137 de ţări analizate.

România consumă de trei ori mai multe resurse materiale faţă de media europeană pentru a obţine un euro la Produsul Intern Brut (PIB) al țării, după cum rezultă din măsurători privind economia efectuate între diferite ţări. „Câteva state sunt comparate cu România, a cărei economie s-a dezvoltat în ultimii 28 de ani așa cum s-a dezvoltat. România consumă resurse materiale de trei ori mai mult faţă de media europeană, să facă un euro PIB”, a spus Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni - PIAROM, la dezbaterea cu tema „De ce pierde România din competitivitate? Provocări şi soluţii”.

Pârvan a adăugat că țara noastră este singurul stat european care, în ultimii 10 ani, a scăzut pe indicatorul privind valorificarea resurselor. „De ce vrem competitivitate? Pentru că vrem salarii mari, nivel de trai bun. Nu avem cum să obţinem această convergenţă reală cu structura actuală. Nu avem decât să cercetăm datele Eurostat privind valorificarea resurselor materiale, iar ceea ce este şi mai tragic este că, între 2000 şi 2016, România este singura ţară europeană care a scăzut în acest indicator, în timp ce celelalte ţări au crescut, cum ar fi Cehia, cu o creştere de 152%”, a continuat Cristian Pârvan. Acesta adaugă că „vorbim despre competitivitate ca sursă a PIB-ului, pentru că dacă nu am PIB, nu am resurse pentru ceea ce vreau să susţin ca sisteme publice. Valoarea adăugată din automotive, de exemplu, e mai mică decât valoarea adăugată din industria alimentară şi aici se vede decuplarea şi în ce zonă proastă suntem ca şi ritm de modificare a acestei utilităţi”.

Raportul Competitivităţii Globale 2017-2018 al Forumului Economic Mondial arată că România a pierdut, într-un singur an, şase locuri, ajungând de pe poziția 62 pe 68 în lista celor 137 de ţări analizate din perspectiva a peste 100 de indicatori economici luaţi în considerare.

De asemenea, România a retrogradat cinci poziţii în topul mondial al capacităţii de a dezvolta, reţine şi atrage talentele, iar Bucureştiul a pierdut 16 poziţii, în Raportul Global al Competitivităţii Urbane, la limita topului 200 al oraşelor lumii, ajungând pe locul 188.

Întrebarea care se pune este de ce nu reuşim să transpunem creşterea economică în calitatea vieţii, a punctat, la rândul său, Andreea Paul, preşedintele Iniţiativei pentru Competitivitate (INACO), în cadrul aceleiaşi dezbateri. „Deşi România are cea mai ridicată viteză de creştere economică din Europa, aceasta nu se regăseşte în rapoartele globale privind competitivitatea. Nimeni nu răspunde de ce cădem în aceste topuri globale şi de ce restul din jurul nostru performează”, a declarat Andreea Paul. Cu toate că avem o creştere economică ridicată, „nu reuşim să o transpunem în calitatea vieţii”, mai spune aceasta, România fiind complet decuplată de la progresul tehnologic. „Dacă ne uităm la toţi indicatorii alocaţi pentru educaţie, cercetare, inovare, o să găsim justificarea de ce nu performăm. În acelaşi Raport al Competitivităţii Globale, publicat de Forumul Economic Mondial, ­înaintea corupţiei sunt patru indicatori la care mediul de afaceri percepe că România stă nu tocmai bine: incapacitatea guvernamentală de a coordona activitatea economică, de a inova, de a fiscaliza inteligent, de a valorifica talentele sau lipsa finanţării iniţiativelor economice private sau ale statului”, a mai punctat Andreea Paul.