Românii dau grosul banilor pe mâncare

▲ Potrivit datelor INS, veniturile băneşti au fost, în primul trimestru, în medie, de 1.863 de lei lunar pe gospodărie (641 de lei pe persoană), iar veniturile în natură - de 405 lei lunar pe gospodărie (139 de lei pe persoană) ▲ În ceea ce priveşte cheltuielile, principalele destinaţii ale acestora au fost consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor ▲

Veniturile totale medii lunare ale populaţiei au fost, în primul trimestru, de 2.268 de lei pe gospodărie şi de 780 de lei pe persoană, 88% din acestea, respectiv 1.996 de lei pe gospodărie şi 687 de lei de persoană, fiind alocate pentru cheltuieli, potrivit datelor INS.

Veniturile băneşti au fost, în medie, de 1.863 de lei lunar pe gospodărie (641 de lei pe persoană), iar veniturile în natură de 405 lei lunar pe gospodărie (139 de lei pe persoană), se arată într-un comunicat al INS.

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (51,3% din veniturile totale ale gospodăriilor).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale, în proporţie de 23,5%, veniturile din agricultură cu 1,4%, veniturile din activităţi neagricole independente, cu 2,5%, şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei, cu 0,1% şi, respectiv, 1,9%.

Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă.

Astfel, în primele trei luni, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 36,4% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 13,1% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 62,8% din salarii, 21,9% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 10% din total.

În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 33,7% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (29,9% din total) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 3,8% din totalul veniturilor.

Banii se duc pe alimente

În ceea ce priveşte cheltuielile, principalele destinaţii ale acestora au fost consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.

Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul cheltuielilor de consum, medii lunare pe o gospodărie, este mai mare în urban faţă de rural cu 523 de lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 51 de lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 48,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii. În urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 22,7% din cheltuielile pentru consumul alimentar.