Românii după Brexit

În prezent, în Marea Britanie, care va ieşi din Uniunea Europeană pe 29 martie 2019, trăiesc aproximativ 3 milioane de cetăţeni din state membre UE, iar circa 500.000 dintre aceştia provin din România. De la „veteranii” care au emigrat în 1990 la cei care au ajuns în Regatul Unit în urmă cu doar câţiva ani, românii îşi pun numeroase întrebări legate de statutul şi viitorul lor personal şi profesional după Brexit.

Într-o sală de evenimente din centrul Manchesterului, câteva zeci de români au participat, săptămâna trecută, la întâlnirea cu oficiali români şi britanici, printre care şi reprezentanţi ai nou-creatului Departament pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (DExEU). Majoritatea întrebărilor au inclus termenul de „settled status” - anume statutul de „stabilit în Marea Britanie”, ce ar oferi maximum de drepturi cetăţenilor străini din UK, după ieşirea din UE.

„Settled status” poate fi cerut şi, eventual, obţinut, în prezent, de către un imigrant care a locuit şi lucrat timp de cinci ani în Regatul Unit. Dar ieşirea Marii Britanii din UE îi va afecta pe europenii ce au ales un viitor în Regatul Unit, dar nu vor fi atins acel termen-limită.

Unul dintre ei este Sebastian Marian, un inginer de 29 de ani din Oradea, care a venit la evenimentul de informare alături de logodnica sa, Melinda, de 24 de ani, masterandă în Oradea în domeniul „planificare teritorială şi urbanism”, scrie Agerpres. Marian este în Manchester de trei ani, iar nu statutul său după Brexit îl preocupă, ci mai degrabă situaţia viitoarei lui soţii. Deşi nu are cei cinci ani necesari pentru „settled status”, calitatea sa de contributor la bugetul Marii Britanii îi va permite lui Marian să locuiască şi să lucreze în Regatul Unit până când va avea dreptul de a aplica pentru statutul de „stabilit în Marea Britanie”, după cum spune el.

În situaţia lor sunt mulţi români din zona de nord a Marii Britanii, afirmă consulul României la Manchester, Andreea Berechet. „Avem comunităţi de români răspândite prin tot nordul Angliei. Cei mai mulţi dintre români au venit aici după 2012, după 2014, după ce s-a deschis piaţa forţei de muncă. În general, sunt oameni foarte tineri, până în 40 de ani, cu copii şi care lucrează în diferite zone”, a declarat consulul pentru Agerpres.

În aceste condiţii, cei mai mulţi nu s-ar califica, la 29 martie 2019, pentru obţinerea acestui statut de „settled”. Dar vor avea posibilitatea să se înregistreze şi să obţină acest statut temporar, iar în momentul în care au împlinit cei cinci ani să aplice pentru statutul de «settled»”, a explicat Berechet.

La două ore de mers cu trenul din Manchester, la Londra, există români care deja sunt cetăţeni britanici şi au făcut parte din „primul val” de imigranţi, de după 1989.

Venit în Anglia în 1991, Geor­ge Peţianu se consideră „veteranul românilor din Marea Britanie”. Românul a primit cetăţenia britanică în 1999. Are şi paşaport român şi paşaport britanic şi spune că după Brexit va folosi paşaportul britanic. „Pentru România va fi un miracol acest Brexit deoarece foarte mulţi români vor fi nevoiţi să se întoarcă acasă. Unii se vor întoarce cu bani mai mulţi, unii cu bani mai puţini, dar majoritatea se vor întoarce cu mentalitatea schimbată”, susţine el.

Antreprenor „cu acte în regulă” este şi Corneliu Gheţu. Plecat din România în 2010, la aproape 40 de ani, are în prezent cetăţenie britanică şi este managerul a două restaurante şi al unei săli de evenimente. Atent la negocierile privind Brexit, Gheţu apreciază că toţi străinii din Marea Britanie vor fi afectaţi.

„Un «soft Brexit», un Brexit mai uşor, în care Marea Britanie să rămână totuşi parte a pieţei unice europene, ar fi ceva extraordinar de bun pentru economia britanică şi bineînţeles pentru noi”, punctează el. Un Brexit dur, în schimb, „o să fie foarte greu pentru comunitatea de români din Marea Britanie”.