Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Românii în topul supraponderalilor
România a urcat pe locul al treilea în topul supraponderalilor din Europa, după ce, în 2003, statisticile europene ne clasau abia pe locul 23.
România se află pe locul al treilea în Europa, cu 50% din populaţie supraponderală şi 25% obeză, afirmă lector dr. Lygia Alexandrescu, specialist în nutriţie. Statisticile Institutului de Endocrinologie "C.I. Parhon", din Bucureşti, arată că România a urcat pe locul al treilea al supraponderalilor din Europa, după ce, în 2003, statisticile europene ne clasau abia pe locul 23 în acest clasament. Specialiştii pun ascensiunea nefericită a ţării noastre în topul european al supraponderalilor în special pe seama trecerii primei "generaţii fast-food" de după â90 în rândul adulţilor. 40% dintre copiii români sunt obezi Cifrele sunt îngrijorătoare şi la capitolul obezitate infantilă, aproximativ 40% dintre copiii români fiind obezi. "Din păcate, majoritatea celor care au probleme cu greutatea îşi doresc să scape de surplusul ponderal peste noapte şi refuză să înţeleagă că aşa ceva nu este posibil. Astfel se explică faptul că peste 80% dintre cei care mi se adresează au urmat cel puţin o dietă de înfometare, au slăbit şi au crescut apoi în greutate mai mult decât la începutul dietei. Atunci când în dieta zilnică există un număr foarte redus de calorii, mai puţin de 1.400, metabolismul începe să încetinească şi viteza arderilor. În plus, în momentul în care se renunţă la înfometare, kilogramele se depun imediat şi chiar în număr mai mare", a explicat dr. Lygia Alexandrescu. Cele mai frecvente greşeli: înfometarea şi lipsa hidratării Studiile efectuate de specialişti arată că persoanele care slăbesc într-o perioadă suficient de lungă se menţin mai bine la greutatea normală. Un ritm de scădere ponderală sănătos este cuprins între o jumătate de kilogram şi un kilogram pe săptămână. O altă greşeală este absenţa micului dejun, în condiţiile în care consumarea zilnică a unui mic dejun copios este esenţială pentru furnizarea energiei necesare organismului încă de dimineaţă şi pentru prevenirea apariţiei poftei de dulce. Cantitatea mare de alimente ingerate constituie o altă greşeală, iar hidratarea insuficientă este încă o greşeală, deoarece pentru controlul greutăţii şi pentru menţinerea stării de sănătate se recomandă un aport mediu de apă de 30 mililitri pe kilogram corp în 24 de ore. De asemenea, excluderea alimentelor preferate din meniu nu face decât să stimuleze pofta faţă de aceste alimente şi să producă un sentiment de frustrare, motiv pentru care specialiştii recomandă consumul ocazional şi în cantităţi mici al acestor alimente.