Săptămână decisivă pentru reforma pensiilor speciale

Deși România s-a angajat, prin jalonul 215 din PNRR, să restructureze sistemul pensiilor speciale, declarațiile decidenților dau de înțeles că nu există un plan clar de acțiune în această privință. Reprezentanți ai Comisiei Europene vor fi în aceste zile la București pentru discuții cu oficialii români, având în vedere că 31 martie este data-limită recomandată de Comisie pentru adoptarea unei legi a pensiilor de serviciu.

Până în prezent nu a fost definitivat jalonul pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, deşi actul normativ respectiv ar fi trebuit să intre în vigoare până la 31 decembrie 2022, iar neîndeplinirea acestei obligaţii asumate prin PNRR poate bloca o tranşă de 3,1 miliarde de euro, a cărei cerere de finanţare are termen-limită 31 martie, a admis Ministerul Muncii într-un răspuns la o solicitare a Fundaţiei Pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului.

„Conţinutul jalonului din PNRR este foarte greu, presupune decizii radicale în ceea ce priveşte reforma pensiilor speciale, pentru că de aici trebuie să pornim. Avem cele două criterii. Primul, cel legat de sustenabilitate, este un criteriu în care trebuie să arătăm că volumul de cheltuieli publice generate de acest proiect de lege este sustenabil pe termen lung. Și mai avem cerinţa de bază numărul doi - cea referitoare la criteriul de contributivitate. Aici din nou trebuie să avem fundamentat foarte riguros, pentru că noi avem două sisteme publice, aş spune poate impropriu: sistemul de pensii general şi sistemul de pensii speciale”, explica săptămâna trecută ministrul proiectelor europene, Marcel Boloş.

Potrivit unor surse politice, Comisia Europeană a transmis autorităților de la București o serie de recomandări privind această chestiune. Una dintre ele privește militarii a căror pensie ar trebui calculată pe baza veniturilor din întreaga carieră, la ­o rată de înlocuire (procentul din salariu care se transformă în ­pensie) ce ar trebui să fie de 45%, faţă de 65% în prezent. La magistraţi, se recomandă o creştere a vechimii în muncă, o rată de înlocuire mai mică şi o aliniere a creşterii pensiilor la procentul creşterii pensiilor contributive. Comisia mai arată că se aşteaptă la un sistem unitar, cu aceeaşi vârstă de pensionare, aceeaşi bază de calcul a pensiei, aceeaşi rată de înlocuire şi alinierea la sistemul contributiv.

În accepțiunea Comisiei Europene, o pensie este considerată „specială” dacă este simultan: alocată pe baza profesiei sau a statutului special, finanțată public și mai avantajoasă decât schema generală. 

Potrivit unor declarații făcute duminică seară la Prima News de ministrul muncii, Marius Budăi, în România sunt aproximativ 200.000 de pensionari speciali, iar cea mai mare pensie specială este de 40.000-50.000 de lei pe lună. (C. Z.)