Sârbii nu cedează nici un milimetru de pământ din Kosovo

▲ Serbia promite un răspuns „rapid şi energic“ în cazul declarării independenţei Kosovo ▲ Puterea şi opoziţia de la Belgrad nu glumesc când vine vorba de teritoriul lor ▲ Tabăra naţionaliştilor sârbi face apeluri la pregătiri de război ▲

Deşi sunt puternic presaţi de Uniunea Europeană şi Statele Unite pentru a accepta independenţa provinciei Kosovo, sârbii resping ferm această idee. Partidele de la Belgrad avertizează asupra unui deznodământ imprevizibil al crizei iar Rusia nu-şi uită aliaţii istorici.

Kosovo, pământ sârbesc

Parlamentul sârb a adoptat ieri dimineaţă, cu o importanta majoritate, un proiect de rezoluţie care respinge orice manevră vizând recunoaşterea unilaterală a independenţei Kosovo, provincie în sudul Serbiei, cu populaţie majoritar albaneză. La încheierea unor dezbateri de peste 8 ore, desfăşurate în cadrul unei sesiuni speciale, deputaţii sârbi au votat proiectul de rezoluţie cu 217 voturi pentru şi numai 12 împotrivă. Trei din cei 232 de parlamentari prezenţi, din totalul de 250 de membri ai legislativului sârb, s-au abţinut.

Rezoluţia Parlamentului de la Belgrad survine cu puţin timp înainte de reuniunea tehnică de la Viena a Grupului de Contact pentru Kosovo. Ţările membre ale acestui grup, compus din SUA, Rusia, Franţa, Marea Britanie, Germania şi Italia, încearcă să găsească o soluţie care să pună capăt celor 8 ani de administraţie a ONU în această regiune.

Belgradul este intransigent

Adresându-se deputaţilor sârbi, premierul Vojislav Kostunica s-a arătat convins că acesta este cel mai bun moment pentru parlament de a defini viitorul Serbiei, rezolvând „cea mai importantă problemă naţională“. Surmontând dezacordurile politice, coaliţia reformistă aflată la putere şi opoziţia au susţinut proiectul de rezoluţie insistând ca provincia Kosovo este parte inseparabilă a Serbiei.

Textul rezoluţiei avertizează că guvernul sârb „va răspunde rapid şi energic la orice manevră vizând recunoaşterea unilaterală a independenţei Kosovo“, fără a preciza însă măsurile pe care intenţionează să le ia executivul de la Belgrad într-o astfel de situaţie.

Premierul Kostunica ţinut să precizeze că orice stat care doreşte să aibă relaţii „normale şi amicale“ cu Serbia trebuie să respecte Carta Naţiunilor Unite ce garantează că frontierele internaţional recunoscute nu pot fi modificate. În acelaşi timp, Tomislav Nicolic, liderul naţionaliştilor sârbi, a făcut apel la guvern „să renunţe la orice încercare de a se alătura Uniunii Europene şi NATO şi să utilizeze toate mijloacele pentru a apăra Kosovo“. De cealaltă parte, numai Partidul Liberal Democrat şi reprezentanţii minorităţii maghiare din Vojvodina au respins textul rezoluţiei.

Sprijin de la Rusia

Aflată într-o situaţie extrem de dificilă, Serbia mai primeşte ajutor doar din partea Moscovei. Astfel, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe , Mihail Kamânin, a declarat ieri, că transferarea discuţiilor privind statutul Kosovo în cadrul Grupului de Contact, nu înseamnă că Rusia îşi va pierde posibilitatea de a influenţa asupra reglementării acestei probleme. El a ţinut să precizeze că problema statutului Kosovo va rămâne în domeniul competenţei exclusive a Consiliului de Securitate al ONU, căruia nici o altă structură internaţională nu este în drept să i se substituie.

Prinsă între forţe politice antagonice, soarta provonciei Kosovo rămâne o incertitudine. Albanezii din regiune par dispuşi să rişte chiar declararea unilaterală a independenţei, deschizând posibilitatea izbucnirii unui nou conflict armat. Pe lângă noi drame umanitare, aceasta ar însemna un eşec catastrofal pentru diplomaţia de la Bruxelles şi Washington.