Sarkozy are planuri ambiţioase ca preşedinte al Consiliului European

Franţa a preluat, la 1 iulie, preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, preşedintele Nicolas Sarkozy prezentându-şi cu optimism strategia „de guvernare“. Schimbarea climatică şi energia, apărarea europeană, agricultura, pactul privind imigraţia, Uniunea Mediteraneană sunt punctele pe care Franţa ţine să le concretizeze, deşi ultimele două au adunat destule critici din partea ţărilor membre. De asemenea, preşedintele Franţei şi-a propus să prezinte, în octombrie, strategia de depăşire a crizei provocate de referendumul din Irlanda, legat de Tratatul de la Lisabona, Deutche-Welle anunţând posibilitatea repetării plebiscitului pentru, cel mai devreme, ianuarie 2009. Franţa trebuie însă, în primă instanţă, să-i convingă pe europeni de importanţa şi necesitatea uniunii.

Preluarea preşedinţiei rotative a Uniunii Europene, la 1 iulie, este marcată de o perioadă nefastă prin care trece Uniunea în urma refuzului irlandezilor de a se pune de acord cu reformarea instituţională impusă prin Tratatul de la Lisabona. Noul preşedinte al Consiliului European, Sarkozy, a subliniat încă o dată că nu doar cele 27 de state membre ale UE au nevoie urgentă de acest tratat: „Avem nevoie de Tratatul de la Lisabona pentru a continua extinderea UE. În lipsa acestui tratat, rămâne operant Acordul de la Nisa, şi acesta este valabil numai pentru 27 de state. Franţa doreşte admiterea în Uniune a regiunii balcanice, dar asta nu se poate decât cu Tratatul de reformă. Acele state membre care se implică atât de mult în favoarea extinderii trebuie să realizeze că avem nevoie urgentă în acest sens de instituţii noi“.

Francezii doresc nu doar ratificarea Tratatului de reformă, ci, pentru a-şi consolida puterea în cadrul UE, va urmări finalizarea unor probleme politice precum migraţia, limitarea emisiunilor de dioxid de carbon, întărirea capacităţilor militare europene, dar şi obţinerea relaxării fiscale ca răspuns la scumpirea petrolului.

De asemenea, una dintre priorităţile Franţei, aduse în discuţie cu mult înainte de a prelua preşedinţia Uniunii, este reforma subvenţiilor destinate agriculturii, de care, în clipa de faţă, profită cel mai mult tocmai Franţa. În acest caz, Franţa va regăsi un adversar puternic în Marea Britanie care doreşte diminuarea plăţilor directe.

Uniunea Mediteraneană, copilul de suflet al lui Sarkozy

Parisul va reuni, în data de 13 iulie, cel mai important eveniment al preşedinţiei, respectiv lansarea Uniunii Mediteraneene, un proiect susţinut intens de preşedintele francez, la care vor participa liderii celor 27 de state membre ale UE şi alţi 17 ai statelor de la Mediterana. Nicolas Sarkozy a militat pentru realizarea acestui proiect încă din momentul în care a fost ales preşedinte, dar viziunea sa grandioasă asupra unei uniuni care va depăşi „ura şi va face loc măreţului vis de pace şi civilizaţie“ a suferit ceva transformări, în faţa unei Germanii ostile. Parisul a acceptat, până la urmă, ca proiectului să i se asocieze toţi partenerii UE, deşi iniţial era destinat doar statelor riverane Mediteranei. Majoritatea statelor arabe sunt nemulţumite de prezenţa Israelului, în timp ce liderul libian Muammar Gaddafi a calificat proiectul drept „o insultă“ şi a ameninţat că nu va merge la Paris. Algerienii şi turcii sunt ezitanţi, mai ales că Ankara suspectează că este un complot prin care se evită aderarea la UE. Şi în Europa sunt diverse comentarii, în afara celor de la Berlin. La Bruxelles, Uniunea Mediteraneană este văzută ca o modalitate de a folosi bani europeni spre gloria Franţei.

Turnul Eiffel s-a albăstrit pentru două luni

Turnul Eiffel din Paris s-a luminat în culorile Europei, luni seara, cu ocazia preluării de către Franţa a preşedinţiei Uniunii Europene, relatează AP. Cu o oră înainte ca Parisul să preia conducerea Celor 27 de ţări ale UE pentru şase luni, Turnul Eiffel s-a acoperit cu mii de luminiţe bleu scânteietoare care, pornite din centru, s-au extins progresiv spre vârful şi spre baza turnului. În acelaşi moment, în cursul unei ceremonii pe esplanada Trocadero, ministrul sloven al Afacerilor Externe, Dimitrij Rupel, a cărui ţară a asigurat preşedinţia UE în primul semestru al anului, i-a trecut ştafeta omologului său francez, Bernard Kouchner, în prezenţa primarului Parisului, Bertrand Delanoe.

Ulterior, cei doi miniştri au aprins de la distanţă becurile celor 12 stele aurii ale drapelului european, dispuse în cerc între primul şi al doilea etaj al Turnului Eiffel.

Aceste lumini nocturne vor fi aprinse două luni, în iulie şi august. Turnul Eiffel a mai fost luminat în culorile Europei timp de 24 de ore în 9 mai 2006, cu ocazia Zilei Europei. Cu doi ani înainte, cu ocazia Anului Chinei, Turnul Eiffel a fost luminat în roşu cinci nopţi, între 24-29 ianuarie 2004, pentru a sărbători astfel Noul An chinezesc.

Prima zi a preşedinţiei franceze a UE a fost dominată de vizita la Paris a membrilor Comisiei Europene, prezidată de Jose Manuel Barroso, care s-au întâlnit cu premierul Francois Fillon şi preşedintele Nicolas Sarkozy.

Şeful statului francez va merge pe 10 iulie la Strasbourg, unde va lua cuvântul în faţa Parlamentului European, iar pe 11 iulie va pleca la Dublin pentru a discuta despre urmările referendumului.