Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Schimbul de prizonieri: negocieri de un an între șapte state
Rusia, Belarus, pe de o parte, şi cinci state occidentale, de cealaltă parte, au efectuat la 1 august un schimb ce a implicat 26 de persoane pe un aeroport din Ankara, într-o operaţiune fără precedent desfășurată cu sprijinul Turciei. Printre cei scoși din închisorile rusești se află opozanți ai preşedintelui Vladimir Putin. În schimbul lor, Germania, SUA, Polonia, Slovenia și Norvegia au eliberat ruși suspectați de spionaj sau de infracțiuni cibernetice, dar şi un bărbat condamnat pe viaţă în Germania pentru crimă.
Detalii din culisele negocierilor secrete pentru schimbul major de deținuți de la 1 august, cel mai mare de la încheierea Războiului Rece, au fost dezvăluite de politico.eu, care a intervievat, sub protecția anonimatului, 13 diplomați și oficiali de la Casa Albă. Potrivit acestor surse, la schimbul de prizonieri s-a lucrat mai mult de un an, ideea prinzând contur după succesul eliberării, în decembrie 2022, a baschetbalistei Brittney Griner.
În martie 2023, rușii au anunțat numele celui a cărui eliberare este una dintre condițiile principale pentru începerea negocierilor: colonelul FSB Vadim Krasikov, condamnat pe viață și închis în Germania pentru uciderea unui dizident cecen în 2019. Câteva zile mai târziu, la 29 martie 2023, jurnalistul american Evan Gershkovich, de la Wall Street Journal, era arestat la Moscova sub acuzația de spionaj.
În lunile care au urmat, consilierul pentru securitate naţională, Jake Sullivan, și directorul CIA Bill Burns au intensificat contactele atât cu aliații europeni, cât și cu partea rusă pentru a pune cap la cap detaliile schimbului.
Cel mai mare obstacol pentru Washigton a fost obținerea acceptului cancelarului german Olaf Scholz de a-l elibera pe Krasikov, idee la care a fost mult timp foarte reticent. Iar fără acordul Germaniei, schimbul nu se putea face. Așa se explică mulțumirile speciale pe care președintele american Joe Biden i le-a adresat joi cancelarului, guvernul de la Berlin răspunzând că „eliberarea lui Krasikov nu a fost o decizie uşoară”.
Germania a cedat, în cele din urmă, iar în iunie negocierile ajunseseră în faza finală. Potrivit unui oficial american citat de politico.eu, după multe presiuni, rușii au semnat acordul de schimb la mijlocul lunii iulie.
Menționarea desfășurării în timp a negocierilor pentru schimbul de prizonieri este relevantă, deoarece sursele politico.eu explică prin munca intensă la acest acord oboseala lui Biden, lipsa de concentrare, gafele, prestația sa slabă de la dezbaterea televizată cu Donald Trump. Toate acestea s-au acutizat exact în iunie-iulie, perioadă în care președintele american era preocupat în mod special de eliberarea deținuților politici din Rusia, și l-au costat pe Biden candidatura pentru al doilea mandat de președinte.
Printre cei eliberaţi prin operațiune sunt americanii Evan Gershkovich și Paul Whelan și dizidenții ruşi Ilia Iaşin, Oleg Orlov, Vladimir Kara-Murza. (C. Z.)