Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Se deschide noul an școlar
Peste 3 milioane de elevi și preșcolari încep astăzi semestrul I al anului școlar 2016-2017, potrivit calendarului aprobat prin ordin al ministrului educației, Mircea Dumitru. Noul an școlar are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 169 de zile lucrătoare, și se structurează în două semestre: 12 septembrie 2016 - 3 februarie 2017, respectiv 13 februarie 2017 - 16 iunie 2017.
Vacanțele elevilor sunt programate astfel: vacanța de iarnă - 24 decembrie 2016 - 8 ianuarie 2017, vacanță intersemestrială - 4-12 februarie 2017, vacanța de primăvară - 19-30 aprilie 2017 și vacanța de vară - 17 iunie - 10 septembrie 2017. De asemenea, în săptămâna 29 octombrie - 6 noiembrie 2016, clasele din învățământul primar și grupele din învățământul preșcolar sunt în vacanță. Pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar se încheie în data de 26 mai 2017, iar pentru clasa a VIII-a în data de 9 iunie 2017. Programul național „Școala altfel” are o durată de cinci zile consecutive lucrătoare în timpul anului școlar și poate fi derulat pe baza unei planificări ce rămâne la decizia școlilor, precizează ministerul, citat de Agerpres.
În ceea ce privește reforma curriculară, în sistemul de educație, aceasta se lasă încă așteptată. Noul an școlar începe cu aceeași curriculă învechită, sufocată de prea multă informație și de numărul mare de materii.
Expertul în educație Marian Staș spune despre evoluția curriculei în ultimii 26 de ani că „întregul proces este încremenit în acerba frică de schimbare”.
„Dacă ar fi să caracterizez reforma curriculară din ultimii 26 de ani, aș spune că este inexistentă. Atât timp cât elevii au studiat, studiază sau vor studia 15-18 discipline pe semestru, nici nu poate fi vorba de reformă curriculară. (...) Programele școlare sunt inadecvate prin cantitatea și calitatea informațiilor obligatoriu de transmis elevilor”, a spus Staș.
Ministerul Educației a pus în dezbatere publică, anul acesta, noile planuri-cadru pentru gimnaziu și, în urma unei analize realizate și la nivelul unei comisii de specialiști de la minister, au fost finalizate trei variante de planuri-cadru. Într-un final, Ministerul Educației a ales planul-cadru final care aduce cele mai puține modificări.
Potrivit specialiștilor, la curricula de liceu sunt două lipsuri mari. Este vorba de lipsa gramaticii la limba română și lipsa geometriei la matematică.
Profesoara de română Ecaterina Stanca, de la Colegiul Național „Tudor Vianu” din Capitală, a explicat că lipsa gramaticii la liceu afectează exprimarea tinerilor, iar comunicarea prin mijloacele tehnologice moderne afectează ortografia. „Nu mai poți spune că există o prezentare sistematică a gramaticii, sunt exerciții mai mult de vocabular. E complexă problema pentru că netul și scrisul prin mesaje afectează mult ortografia, spre exemplu unii nu mai pun diacritice. Problema cu exprimarea există, e vizibilă, din cauza faptului că nu mai vor să citească”, a spus Stanca, citată de Mediafax.
În ceea ce privește curricula de la matematică, profesorul Adrian Troie de la Colegiul Național „Sfântul Sava” spune că problema programei se răsfrânge implicit și asupra manualelor.
„Geometria clasică nu se face la liceu, numai cea vectorială, or, acesta e doar un capitol de geometrie. Marele defect este că nimeni nu a făcut o structură coerentă de la clasa I la clasa a XII-a, nimeni nu a pregătit profesorii ca să înțeleagă o filosofie a programei școlare, că nu conținutul contează, ci competența care se obține în urma studiului”, a explicat Troie, potrivit Mediafax.