Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Semnal de alarmă privind microplasticul prezent în ape
Resursele de apă, afectate de factorii naturali de mediu, suferă și din cauza cantităților tot mai mari de deșeuri necontrolate, în special a celor din plastic, care produc modificări pe termen lung ale calității apei, cu consecințe grave asupra sănătății populației și ecosistemelor acvatice. Potrivit unui studiu realizat de specialiști de la Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Buzău, 90 la sută dintre poluanţii care ajung în Marea Neagră sunt din plastic și provin din PET-uri, pungi şi obiecte de unică folosinţă.
Studiul din cadrul proiectului „Protect-Streams-4-sea” s-a desfăşurat în perioada 2020-2023 și s-a concentrat pe fragmentele de macroplastic, mai mari de 5 mm, şi microplastic, de până la 5 mm, denumite şi fragmente de plastic invizibile, provenite din apă şi din sedimente.
„Zona pilot în care Administraţia Bazinală a dezvoltat acest proiect a fost cursul râului Buzău, de la graniţa cu judeţul Covasna până în dreptul localităţii Pătârlagele, şi a inclus şi Acumularea Siriu. Ne-am îndreptat atenţia către un poluant (…) cu impact major asupra mediului şi sănătăţii umane, vorbesc despre plastic. Pentru a vedea originea microplasticului, în cadrul proiectului am avut o investigare a macroplasticului. S-a constatat că 90% din deşeuri au fost din plastic, 68% reprezentând deşeuri tip PET şi deşeuri din tacâmuri şi veselă. 60% sunt obiecte de unică folosinţă”, a declarat Oana Ristea, biolog în cadrul ABA Buzău.
Specialiștii au trecut apoi la studiul microplasticului (particule mai mici de 5 mm), primul realizat în ţară pe ape interioare şi pe un lac de acumulare. Obiectivul principal al proiectului „Protect-Streams-4-Sea”, a transmis ABA, este strâns legat de protecţia mediului şi reducerea deşeurilor din Marea Neagră, prin colectare selectivă.
„Noi am punctat nevoia colectării selective. Dacă ai infrastructura, eşti obligat moral să realizezi această colectare selectivă. Noi am pus acolo unde se opresc turiştii să admire zona, la Siriu, la Belvedere, nişte containere pentru sticle. Plasticul acesta influenţează atât mediul, cât şi starea de sănătate a oamenilor. (…) Acest microplastic este peste tot. Nu este în cantitate foarte mare, dar noi spunem că este un semnal de alarmă pentru că este prezent”, a conchis Oana Ristea, potrivit Agerpres.
Poluarea cu plastic a apelor a devenit o problemă globală, având în vedere că, anual, aproximativ 20 de milioane de tone de plastic ajung în lacuri, râuri şi în mări din întreaga lume. De remarcat că, în 2023, Ziua mondială a mediului înconjurător, marcată la 5 iunie, a avut ca temă principală limitarea acestui tip de poluare.
De asemenea, 175 de țări negociază termenii unui tratat internaţional împotriva poluării cu plastic care ar urma să fie finalizat până în 2024. Principiul acestui tratat, foarte aşteptat având în vedere amploarea tot mai mare a crizei plasticului, a fost convenit în februarie 2022.