Soluţionarea crizei declanşate de irlandezi se amână până la toamnă

Mult aşteptatul summit de vară al Consiliului European s-a desfăşurat sub auspiciile negative ale refuzului irlandezilor de a da undă verde Tratatului de reformă al Uniunii Europene, semnat de şefii statelor membre în decembrie, anul trecut. Liderii europeni au hotărât continuarea procesului de ratificare a Tratatului de la Lisabona în toate ţările membre ale UE, urmând ca, după un „timp de gândire“ acordat Irlandei, până în octombrie, la summitul Consiliului European din toamnă, să fie luate alte decizii pentru deblocarea situaţiei. În fapt, liderii europeni aşteaptă ca Irlanda „să-şi toarne cenuşă în cap“ şi să facă primul pas, poziţionându-se faţă de organismul european. Totuşi, o primă consecinţă a refuzului Irlandei este blocarea extinderii UE, calendarul aderării Croaţiei şi Turciei nemaifiind respectat.

Liderii celor 27 de ţări membre ale UE au decis, în cadrul Consiliului European de vară, să continue procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona în ciuda respingerii textului în Irlanda, a confirmat preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, vineri, la sfârşitul reuniunii. „Am luat decizia că procesul de ratificare trebuie să continue în toate statele membre, aceasta este acum poziţia Consiliului European“, a declarat Nicolas Sarkozy, a cărui ţară va prezida Uniunea Europeană începând cu 1 iulie.

Diplomaţii europeni declaraseră, anterior, sub protecţia anonimatului, că Cei 27 au reuşit să depăşească opoziţia manifestată în cadrul discuţiilor de Republica Cehă, care a spus că procesul de ratificare de la Praga este suspendat până când Curtea Constituţională va hotărî dacă Tratatul de la Lisabona respectă prevederile Constituţiei cehe. Cu toate că procesul de ratificare va continua, şefii de stat şi de guvern ai UE au renunţat la fixarea unei date limită. Reprezentanţii Celor 27 vor decide, probabil, în octombrie, la următorul summit, ce e de făcut după votul negativ al irlandezilor, acordând Irlandei „timp de gândire“, până la toamnă.

„Nu există în Europa democraţii mari sau mici. Când Franţa a spus «NU», la Bruxelles s-a paralizat totul. Acum, dacă irlandezii au spus «NU», de ce să nu stăm, iarăşi, şi să ne gândim cum să continuăm“, a declarat premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker.

Extinderea Uniunii este blocată

O primă consecinţă a refuzului irlandezilor privind Tratatul de reformă al UE este reprezentată de blocarea extinderii Uniunii până la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. UE poartă, în prezent, negocieri de aderare cu Croaţia şi Turcia.

O altă problemă a apărut din partea Cehiei, unde procesul de ratificare a Tratatului a fost suspendat până la pronunţarea Curţii Constituţionale, la Bruxelles, premierul ceh, Mirek Topolanek, recunoscând că procesul de ratificare „este ameninţat“.

Franţa, care va prelua luna viitoare preşedinţia prin rotaţie a UE, va juca un rol important în soluţionarea crizei.

Irlanda a fost singurul stat membru care a organizat referendum pentru ratificarea textului, iar rezultatul negativ al consultării populare din 12 iunie face imposibilă intrarea în vigoare a documentului la 1 ianuarie 2009, după cum se stabilise iniţial.

Tratatul de la Lisabona îşi propune să reformeze modul de funcţionare a instituţiilor Uniunii Europene pe de o parte pentru ca UE să poată primi noi membri, iar pe de alta, pentru a-şi consolida poziţia de lider mondial. Până în prezent 19 state au ratificat documentul semnat de şefii de stat şi de guvern ai UE la 13 decembrie 2007, la Lisabona.

Tratatul, respins din cauza „necunoaşterii textului“

Principalul motiv pentru care cetăţenii irlandezi au respins Tratatul de la Lisabona prin referendumul din 12 iunie a fost acela că nu l-au înţeles, relevă un sondaj telefonic realizat de Comisia Europeană şi publicat vineri. Irlanda, singurul stat din UE obligat prin constituţia sa să organizeze un referendum pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona, a raportat un scor de 53,4% împotrivă şi 46,6% în favoarea Tratatului.

Sondajul realizat pe un eşantion de 2.000 de alegători irlandezi relevă faptul că votul negativ al irlandezilor nu este un semn că ei doresc retragerea ţării din UE şi că, dimpotrivă, susţinerea lor faţă de apartenenţa Irlandei la Uniune este chiar „foarte mare“. Cei care au votat „NU“ au făcut-o dintr-o varietate largă de motive, mai arată sondajul. „Lipsa cunoaşterii Tratatului, 22%, a fost principalul motiv al respingerii lui, apărarea identităţii irlandeze - 12%, urmate de alte motive, precum lipsa de încredere în politicieni, pierderea dreptului de a avea un comisar permanent şi protejarea sistemului actual de impozite“, explică autorii sondajului.

Doar un procent din cei intervievaţi au spus că au votat „NU“ pentru a-i ţine la distanţă pe imigranţi sau pentru că au considerat că UE nu are nevoie de acest nou tratat şi că se descurcă foarte bine şi fără el.

În general, femeile şi tinerii au votat în proporţii mai mari împotriva Tratatului, în timp ce persoanele angajate, cele cu funcţii de conducere şi pensionarii au susţinut tabăra „DA“. Jumătate dintre cei care nu au votat la 12 iunie spun că au preferat să nu meargă la urne deoarece nu au înţeles exact chestiunile aflate în dezbatere.

Criticile lui Sarkozy

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a lansat un nou atac la adresa comisarului european pentru Comerţ, britanicul Peter Mandelson, spunând că acesta poartă o mare parte din vină pentru respingerea Tratatului de la Lisabona de către electoratul irlandez, relatează Reuters. În cadrul unei conferinţe de presă pe marginea summitului european, desfăşurat la Bruxelles, liderul francez a apreciat că Mandelson i-a iritat pe fermierii irlandezi cu strategia adoptată în cadrul negocierilor din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC). De altfel, Sarkozy l-a criticat în repetate rânduri pe oficialul european, pentru că face prea multe concesii în vederea ajungerii la un acord în cadrul Rundei Doha.

Întrebat dacă se poate da vina pe preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Durăo Barroso, pentru noua criză în care se află UE după respingerea Tratatului în Irlanda, Sarkozy a susţinut că „dezbaterea din Irlanda s-a concentrat pe avorturi, eutanasie, impozitare, OMC, agricultură. Iar în acest context, Barroso nu poate fi învinovăţit, pe când Mandelson, da“. Aproximativ 10.000 de fermieri irlandezi au protestat în luna aprilie, la Dublin, împotriva planurilor lui Peter Mandelson de a reduce taxele de import pentru carnea de vită, produse lactate şi alte produse agricole, ca parte a ofertei UE la negocierile din cadrul Rundei Doha. Iniţial, liderii organizaţiilor de fermieri din Irlanda ameninţaseră că vor face apel la respingerea Tratatului de la Lisabona, însă, în urma promisiunilor Guvernului de la Dublin că nu va accepta un acord în cadrul OMC, ce ar contraveni intereselor Irlandei, ei au renunţat la a mai lansa apelul de a se vota „NU“.

Comisarul european pentru Comerţ a respins însă criticile liderului de la Paris. „Să fim înţeleşi: preşedintelui Sarkozy i s-a cerut să dea vina pe Comisie şi, cu tact şi diplomaţie, el a ales să dea vina pe mine. Umerii mei sunt, însă, suficient de largi şi pielea, suficient de groasă pentru a duce toate acestea“, a declarat el pentru postul Sky TV. Acesta a mai explicat că „Franţa are o poziţie naţională aparte, de care trebuie să ţin cont“, însă a subliniat că nu se poate lăsa condus de această poziţie.

▲ Ratificarea Tratatului în Marea Britanie, deocamdată, în stand-by

Premierul Gordon Brown a declarat, vineri, că Marea Britanie nu va încheia efectiv procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona până la pronunţarea verdictului Înaltei Curţi din Londra în recursul pentru referendum, înaintat de un cetăţean britanic, transmite AFP. „Fireşte, ratificarea nu va avea loc atât timp cât nu vom avea verdictul Curţii“, a declarat Gordon Brown, într-o conferinţă de presă la finalul summitului european de la Bruxelles. Judecătorul Stephen Richards de la Înalta Curte din Londra a cerut, vineri, guvernului britanic, să amâne finalizarea ratificării Tratatului european de la Lisabona, în aşteptarea deciziei sale la recursul vizând organizarea unui referendum. Marea Britanie a ratificat oficial, joi, Tratatul, regina Elisabeta a II-a dând avizul regal legii de ratificare, a doua zi după adoptarea sa în Camera Lorzilor. Pentru ca procesul să fie finalizat, Londra trebuie să depună instrumentele de ratificare la Roma, locul unde a fost fondată Comunitatea Economică Europeană, în 1957. Judecătorul Richards a precizat că se va pronunţa în cursul săptămânii viitoare, invitând guvernul să suspende, până atunci, în mod voluntar, procesul de ratificare.