Sondajele indică o nouă victorie a comuniştilor în R. Moldova

▲ Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) va obţine o nouă victorie în alegerile parlamentare anticipate, din 29 iulie, cu aproximativ 29,7% din voturile celor care au exprimat o opţiune, atestă rezultatele unui sondaj dat publicităţii miercuri, la Chişinău ▲

PCRM, care a obţinut 49,5% la alegerile din 5 aprilie, este urmat în sondaj de Partidul Liberal, cu 13,3% (faţă de 13,13% la alegeri), Partidul Liberal Democrat (PLDM) - 12,8% (12,43% la alegeri), Alianţa Moldova Noastră - 7,9% (9,78% la 5 aprilie) şi Partidul Democrat - cu 7,1% (3% la alegeri). De menţionat că aproximativ 30% dintre persoanele intervievate nu au exprimat o opţiune politică.

Potrivit studiului, 43% dintre intervievaţi au apreciat ca negativă blocarea de către opoziţie a alegerii preşedintelui şi provocarea alegerilor anticipate, în timp ce 34% dintre moldoveni au salutat această decizie.

Dintre personalităţile politice din Republica Moldova, de cea mai mare încredere continuă să se bucure preşedintele în exerciţiu al ţării, Vladimir Voronin, liderul PCRM. El se bucură de încrederea a peste 22% dintre respondenţi, fiind urmat de primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, cu 18,5%.

Sondajul mai arată că aproape 60% dintre moldoveni sunt nemulţumiţi de condiţiile în care trăiesc, iar 54% consideră că lucrurile în Republica Moldova merg într-o direcţie greşită. Cercetarea, intitulată „Vox Populi - iulie 2009“, a fost elaborată de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova, în cadrul unui proiect comun cu Asociaţia Oficialilor Electorali din Europa, cercetările fiind efectuate pe un eşantion de 1.592 de respondenţi din 75 de localităţi din Republica Moldova.

Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chişinău a înregistrat, săptămâna trecută, ultimii concurenţi electorali, care au depus anterior actele pentru a participa la alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie. Nouă din cele zece partide înscrise în cursă au participat şi la campania precedentă, doar patru dintre ele reuşind să treacă pragul electoral. Partidul Comuniştilor (PCRM), primul în buletinul de vot, care porneşte din nou cu prima şansă la alegeri, a acumulat circa 49,5% la alegerile parlamentare din 5 aprilie şi 60 de mandate de deputat, din totalul celor 101.

Plecarea lui Marian Lupu din PCRM, o lovitură grea pentru comunişti

Potrivit analiştilor, Partidul Comunist de la Chişinău a suferit câteva lovituri în ultimele trei luni, care ar putea avea repercusiuni destul de semnificative asupra scorului înregistrat la alegeri. În primul rând este vorba de plecarea din PCRM a fostului preşedinte al Parlamentului, Marian Lupu, politicianul cu cea mai bună imagine în faţa Europei şi a electoratului moderat. Lupu a părăsit PCRM acuzând lipsa de democraţie din interiorul formaţiunii.

O altă lovitură de imagine pe care se pare că a suferit-o partidul este reprezentată de înrăutăţirea relaţiilor cu Uniunea Europeană. Bruxellesul a criticat în mai multe rânduri, în ultimul timp, unele acţiuni ale guvernării comuniste de la Chişinău, printre care acuzaţiile privitoare la maltratarea tinerilor după protestele din aprilie sau relaţiile tensionate cu România.

Pe de altă parte, analiştii consideră că formaţiunea a reuşit să convingă o parte din electorat despre „pericolul“ pe care îl aduce opoziţia, „care a distrus preşedinţia şi Parlamentul“.

Totodată, alegerile organizate într-o zi de lucru (miercuri, 29 iulie), în perioada estivală, când o mare parte a tinerilor sunt plecaţi la odihnă, ar putea determina o participare redusă a electoratului, în special în contul votaţilor necomunişti, ceea ce sporeşte procentajul PCRM. Comuniştii au intrat în campania electorală cu acelaşi program pe care l-au promovat şi în alegerile din 5 aprilie, sloganul formaţiunii fiind „Să ne apărăm Patria“.

Partidul lui Iurie Roşca, promovat masiv de mass-media procomunistă

A doua formaţiune în buletinele de vot va fi Partidul Popular Creştin-Democrat (PPCD), care a acumulat circa 3% la alegerile din 5 aprilie. În această campanie, PPCD a venit însă cu un şir de elemente noi, care, spun analiştii, i-ar putea aduce un spor de imagine.

În primul rând, este vorba de numirea surprinzătoare a liderului formaţiunii, Iurie Roşca, în funcţia de viceprim-ministru, chiar în ajunul campaniei. Roşca beneficiază acum de o reflectare masivă a activităţii sale de către mass-media considerată procomunistă, care include şi cele mai mari posturi TV şi de radio din ţară.

Al doilea element-surpriză a fost întocmirea listei electorale, în care nu a fost inclus nici unul dintre liderii cunoscuţi ai partidului, precum Roşca, Vlad Cubreacov sau Ştefan Secăreanu. Între primii şapte pe lista partidului la alegerile parlamentare au fost incluşi trei tineri, iar mesajul de campanie al PPCD este „Să renovăm Moldova“.

Opoziţia, dezavantajată de programul electoral

Alianţa Moldova Noastră (AMN), Partidul Liberal (PL) şi Partidul Liberal Democrat (PLDM) sunt următoarele trei formaţiuni politice pe buletinele de vot. Cele trei partide au un mesaj comun, anticomunist, şi acţiuni coordonate. AMN, PL şi PLDM au reuşit să constituie şi un organ comun de coordonare a acţiunilor partidelor.

Totuşi, în opinia analiştilor, riscul ca formaţiunile aflate în opoziţie să obţină un număr mai mic de voturi la alegerile din 29 iulie este destul de mare, ţinând cont de o eventuală prezenţă redusă la vot şi de acuzaţiile repetate „obsesiv“ de comunişti, cu privire la „incendierea sediilor preşedinţiei şi parlamentului“, precum şi „vina de a fi adus ţara în haos“, prin refuzul de a vota un preşedinte comunist şi provocarea alegerilor anticipate. Cele trei partide au demonstrat, însă, consecvenţă şi faptul că îşi pot ţine cuvântul faţă de alegători, în ceea ce priveşte opoziţia faţă de PCRM, astfel că pornesc cu şanse destul de bune şi la aceste alegeri.

„Factorul Lupu“ ar putea fi „surpriza alegerilor“

Cele mai mari transformări în ceea ce priveşte percepţia publică le-a suferit Partidul Democrat (PDM), care a acumulat doar 3% din voturi la scrutinul precedent, însă porneşte cu şanse foarte mari în aceste alegeri. Analiştii numesc acest progres „factorul Lupu“, determinat de aderarea fostului membru al PCRM, Marian Lupu, la această formaţiune. Lupu a venit la PDM cu o echipă de oameni cunoscuţi în Republica Moldova, precum fostul ministru al Economiei, Valeriu Lazăr, sau analistul de politică externă Andrei Popov. Între timp, şi o serie de reprezentanţi ai Partidului Social Democrat (PSDM) şi-au anunţat intrarea în PDM.

Potrivit experţilor, Lupu „va rupe“ voturi atât de la comunişti, cât şi de la social-democraţi sau chiar de la formaţiuni de centru dreapta. Potrivit unor surse de la Chişinău, PDM ar fi la momentul actual pe locul doi în sondaje, după comunişti. PDM a intrat în campanie cu un mesaj de conciliere naţională, sloganul fiind „Să oprim războiul politic“.

PNL participă la alegeri pentru a nu fi desfiinţat

Cel de-al şaptelea partid înregistrat în campanie este Partidul Naţional Liberal (PNL), unica formaţiune care nu a participat la alegerile trecute. Liderii PNL au susţinut însă la acele alegeri Mişcarea Acţiunea Europeană (MAE) şi chiar au candidat pe listele acesteia, dar au obţinut 1%.

Liderul partidului, Vitalia Pavlicenco, a recunoscut într-un interviu că este practic nevoită să participe la aceste alegeri şi pentru a nu fi desfiinţat partidul, deoarece, potrivit legislaţiei moldoveneşti, neparticiparea la două scrutine parlamentare consecutive conduce la dizolvarea partidului.

PSDM, care a acumulat 3,7% la scrutinul precedent, va participa la scrutin împreună cu Uniunea Centristă din Moldova (UCM), condusă de Vasile Tarlev, care a acumulat 2,75%. Astfel, cel puţin teoretic, cele două partide au împreună aproximativ 6,5% din voturi, în condiţiile în care pragul electoral a fost micşorat, la solicitarea Partidului Comunist, de la 6% la 5%. Ultimele două formaţiuni politice prezente pe buletinul de vot sunt Mişcarea Acţiunea Europeană (MAE), care a obţinut doar 1% din voturi la alegerile din 5 aprilie, şi Partidul Ecologist Alianţa Verde, care s-a înscris în lupta electorală pentru alegerile din 5 aprilie, dar s-a retras în favoarea PLDM în timpul campaniei.

Din cei zece concurenţi electorali doar şapte au şanse, potrivit analiştilor, de a trece pragul electoral de 5% şi de a participa la eventualele negocieri privind formarea unui nou guvern.

▲ Alegerile anticipate, provocate de refuzul opoziţiei de a vota un preşedinte comunist

Noul Parlament al Republicii Moldova, constituit în urma alegerilor din 5 aprilie, a eşuat, de trei ori consecutiv, în alegerea viitorului preşedinte al ţării. Opoziţia din Republica Moldova a refuzat, de fiecare dată, să participe la votul pentru alegerea preşedintelui ţării. Într-o ultimă încercare de a obţine cel de-al 61-lea vot necesar pentru desemnare, preşedintele Voronin a încercat să convingă opoziţia să participe la vot, oferind posturi în Guvern. Liberalii şi liberal-democraţii au refuzat însă categoric să participe la vot, în timp ce Alianţa Moldova Noastră, condusă de Serafim Urecheanu, a avut o altă poziţie, dând liber membrilor formaţiunii să voteze individual, dacă doresc. Cu toate acestea, nici un deputat al opoziţiei nu s-a apropiat de urne, iar candidatul desemnat de comunişti, Zinaida Greceanâi, a obţinut doar 60 de voturi, din cele 61 necesare pentru a fi numită în funcţia de preşedinte.