Strategii noi în domeniul sănătăţii pentru următorii şapte ani

Priorităţile României pentru următorii şapte ani în domeniul acordării asistenţei medicale au fost trasate pe hârtie de către guvernanţi. Strategia naţională de sănătate 2023-2030 este corelată cu alte strategii sectoriale, precum „Planul naţional de control al cancerului”, şi vizează, potrivit ministrului Alexandru Rafila, „dezvoltarea programelor preventive şi un rol mai important pentru serviciile ambulatorii”.

Guvernul a aprobat Strategia naţională de sănătate 2023-2030 şi planul de acţiuni aferent, Strategia naţională pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor nosocomiale şi combaterea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene pentru perioada 2023-2030 şi Strategia naţională de vaccinare pentru perioada 2023-2030. 

În ceea ce priveşte limitarea şi controlul infecţiilor asociate asistenţei medicale şi rezistenţei la antimicrobiene, ministrul Alexandru Rafila a precizat că este „o strategie multisectorială” deoarece antibiotice se folosesc şi în sectorul veterinar, „cel puţin o cantitate echivalentă cu ceea ce se foloseşte în sectorul uman”. 

„Discutăm şi de poluarea mediului şi de apariţia în mediu a bacteriilor multirezistente. Lucrul ăsta trebuie monitorizat, datele trebuie integrate într-o platformă unică”, a declarat Alexandru Rafila, citat de Agerpres. 

El a subliniat că Ministerul Sănătăţii a realizat deja o serie din acţiunile prevăzute în strategie, cum ar fi „dezvoltarea laboratoarelor de microbiologie la nivelul spitalelor, dezvoltarea ghidurilor de bună practică în domeniul microbiologiei, epidemiologiei şi prescripţiei de antibiotice”, dar şi „sesiuni de pregătire a personalului din spitalele din România”.

Totodată, ministrul a punctat că reducerea in­fecţiilor la zero nu este posibilă „nicăieri în lume”, însă este important „să cunoaştem amploa­rea fenomenului, să existe posibilitatea de diagnostic în spitale şi implicit de raportare a prezenţei acestor infecţii şi luarea de măsuri preventive”. „Problema nu este neapărat a incidenţei infecţiilor, ci este a gravităţii infecţiilor. Iar aceste infecţii produse de bacterii multirezistente, infecţiile invazive, sunt cele care trebuie controlate îndeaproape”, a afirmat Rafila.

Ministrul sănătăţii a mai subliniat că populaţia în general trebuie să ştie că antibioticele sunt strict pentru tratarea infecţiilor bacteriene, iar consumul acestora trebuie supus unui control riguros.

În Strategia națională de vaccinare, autorităţile şi-au propus ca până în anul 2030 populaţia să ajungă la o acoperire de peste 90% la toate vaccinurile incluse în programul național care asigură, în prezent, protecţia faţă de 14 boli infecţioase. 

Documentul nu prevede obligativitatea imu­nizării, a reiterat ministrul. (O. N.)